Dacă cineva ar avea, acum, curiozitatea să meargă din poartă în poartă prin Mărăcineni şi ar întreba gospodarii ce au înţeles în urma ultimelor evenimente politice consumate în localitatea lor, răspunsurile ar fi toate după formatul aproximativ:
„Dintr-o răzbunare politică, s-a făcut un mare rău oamenilor, comunităţii!”. Inutil, la această oră, să mai precizăm că primarului Constantin Dumitru, cunoscut mai ales după supranumele Titel Măleanu, i s-a interzis candidatura, pentru o faptă consumată în anul 2013 şi apreciată de judecătorii Agenţiei Naţionale de Integritate drept un conflict de interese.
Cât despre personajele din spatele complotului pus la cale pentru îndepărtarea primarului Constantin Dumitru, se ştie cu certitudine că autoarea reclamaţiei este doctoriţa Nicoleta Septar, fost consilier local şi contracandidat al primarului Măleanu la alegerile din 2012. Dar, din grupul uneltitorilor se spune că ar mai fi făcut parte fostul Executiv al Primăriei Mărăcineni, surclasat la alegerile din 2008 de primarul Măleanu, precum şi un important om politic buzoian, deputatul Cezar Preda, fost şef pe linie de partid al primarului interzis acum la candidatură. De altfel, se spune că misiunea deputatului Cezar Preda a fost aceea de a urmări traseul reclamaţiei doctoriţei răzbunătoare, dar mai ales de a influenţa accelerarea termenelor şi sentinţelor judecătoreşti la Instanţele superioare.
Vestea înlăturării primarului Măleanu a căzut ca o bombă în mijlocul locuitorilor, surprinşi şi indispuşi de maniera în care complotul a acţionat, chiar dacă unii dintre ei nu şi-au manifestat simpatia faţă de edil.
Titel Măleanu a fost singurul primar de Mărăcineni, după 1989, căruia i s-a recunoscut unanim, chiar şi de către duşmanii politici, calitatea de „prim-gospodar” al comunei, unicul criteriu fiind acela că a iniţiat şi a finalizat o serie de proiecte de maximă importanţă pentru evoluţia localităţii şi implicit ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor.
Odată instalat în funcţia de primar, Titel Măleanu şi-a propus să gândească dezvoltarea comunei ca pe o afacere, de altfel, o experienţă pe care o avea de ani buni la propria firmă. Viziunea de om de afaceri a adaptat-o unui sistem administrativ de interes public, dovedind o intuiţie în a lua cele mai corecte decizii ce aveau să fie apreciate de mulţi specialişti cu state vechi în administraţia publică. Nu în ultimul rând, rezultatele pe care avea să le obţină din chiar primul mandat aveau să fie apreciate inclusiv în comunele vecine. Se spune că în Verneşti, de exemplu, locuitorii l-au atenţionat pe primarul Daniel Năstase să-l i drept model pe primarul de Mărăcineni, ca să aibă rezultate, doar astfel putând spera la un alt mandat!
Primul dintre marile proiecte pe care primarul Măleanu le-a pus în practică imediat după instalarea în funcţie a fost organizarea cadastrală şi întocmirea noilor Planuri Urbanistice Generale. „Mutarea specialistului” a fost mărirea suprafeţelor terenurilor de categoria intravilan, de la 1450 hectare, la preluarea mandatului în anul 2008, la 2.900 hectare la acest moment. Plecând de la acest indicativ, comuna avea să evolueze spectaculos în următorii opt ani: de la 8648 locuitori (anul 2008), la peste 14.600 actualmente, de la 2.600 de gospodării, la aproximativ 4.000, de la 47 km străzi, la aproximativ 60 de kilometri actual, de la cinci km reţea de apă potabilă, la aproximativ 50 km actual, de la două foraje funcţionale în 2008, la opt foraje care asigură apa potabilă în acest moment. În plus, reţeaua de canalizare copiază dimensiunile celei de apă potabilă, detaşând Mărăcineniul, la capitolul nivel de trai şi calitatea serviciilor publice chiar şi de unele dintre localităţile buzoiene de categoria oraşelor.
Specialiştii în administraţie publică din Buzău apreciază proiectul de dezvoltare urbanistică pus în practică de Măleanu ca fiind cel mai important, pe toată durata mandatului său. În schimb, mai mult de jumătate dintre locuitori apreciază că cea mai importantă investiţie a fost reabilitarea canalului de irigaţii, ceea ce a făcut ca an de an bazinul legumicol Mărăcineni să revină la dimensiunile şi producţiile din trecut. Odată cu finalizarea acestei investiţii (n.r. – realizată cu fonduri şi resurse umane proprii, când ar fi trebuit să fie implementat un proiect guvernamental!) primarul Măleanu a mai primit un supranume, acela de „Ghiţă Cristea”, de altfel numele adevărat al unui primar local din perioada interbelică, apreciat ca fiind cel mai bun primar de Mărăcineni, până la Titel Măleanu.
Nu de puţine ori, s-a dovedit că instituţii publice de decizie, superioare primăriilor, nu puteau ţine pasul cu programele primarului de Mărăcineni. Un exemplu în acest sens îl constituie programul de asfaltare al tuturor străzilor din cele trei sate componente: Mărăcineni, Căpăţâneşti şi Potoceni. Două dintre proiectele de asfaltare cu finanţare guvernamentală şi europeană aşteaptă de doi ani momentul execuţiei (n.r. – care, se pare, ar fi luna august a acestui an). În acest timp, cu resurse financiare de la bugetul local, primarul Măleanu a asfaltat mai mult de jumătate din străzile comunei. La fel s-a întâmplat şi în cazul modernizării drumului judeţean care tranzitează comuna, proiect în atribuţiile Consiliului Judeţean. O decizie politică iresponsabilă a făcut ca asfaltarea drumului să fie amânată cu aproape patru ani. Se pare că alegerile parlamentare din acest an vor „stimula” decizia favorabilă. Şi în acest proiect primarul Măleanu a luat-o înaintea autorităţilor judeţene şi centrale şi a modernizat, deja, cu resurse financiare proprii, cele două trotuare.
/maracinei_sedinta.jpg)