
Politicianul Gheorghe Vlase, preşedintele organizaţiei judeţene a PLR, continuă să facă ce ştie mai bine ca om de afaceri. Dacă pentru compania pe care o administrează asigură profitul necesar, în plan politic dovedeşte aceeaşi eficienţă, domnia sa obişnuind deja media locală cu conferinţe săptămânale,
dar nu oricum susţinute, ci cu abordări de teme de proximă actualitate şi, mai ales, de interes naţional.
Codul Fiscal
Noul Cod Fiscal va intra, începând de luni dimineaţă, pe agenda de lucru a Biroului Permanent al Senatului şi pe masa tuturor senatorilor, astfel încât să se înceapă dezbaterea parlamentara pe cele două proiecte extrem de importante pentru Romania.
În contextul acestor preocupări, întreaga clasă politică ar trebui să înţeleagă faptul că aceste coduri sunt ale României, nu ale unui partid sau ale unui lider politic, mai ales că ele vor fi aplicate de guverne aparţinând diverselor partide şi sunt bune pentru Romania.
După anii dezastrului economic al guvernărilor Boc şi Ungureanu, mediul de afaceri are nevoie de consolidarea progreselor dintre 2012 si 2014, de predictibilitate şi de reducerea drastică a fiscalităţii, lucruri care vor fi aplicate prin noile prevederi fiscale şi vor veni şi în întâmpinarea problemelor cetăţenilor.
Noul Cod Fiscal va schimba regulile jocului, încurajând investiţiile, mediul de afaceri şi iniţiativa. Economia românească va fi pusă în faţa unei reforme ultraliberale, care va crea perspective mediului de afaceri, acum aproape îngenunchiat de criza economică.
În perioada de prezentare a Noului Cod Fiscal, PLR Buzău a avut un amplu proces de dialog cu mediul de afaceri local, preşedintele Gheorghe Vlase obişnuindu-ne, de altfel, cu prezenţa unora dintre secretarii de stat din Guvern, care au discutat cu oameni de afaceri buzoieni pe teme propuse de noul cadru legislativ.
„Codul Fiscal nu este un cadou făcut mediului de afaceri, este o reparaţie şi o cale de a reintra în normalitate. Mediul de afaceri nu are nevoie de cadouri, ci de normalitate, iar noul Cod Fiscal aduce economia românească în zona normalităţii relatiei stat-agent economic, spunea Gheorghe Vlase.
TVA redusă stimulează consumul pe toate laturile, de către oricine; reducerea de CAS va rezulta într-un impact pozitiv la nivelul angajaţilor şi al angajatorilor. Reducerea CAS poate aduce contribuţiile sociale mai aproape de media europeana de 33%, pe care România nu a atins-o nici dupa reducerea cu 5% aplicată în toamnă, nivelul actual fiind de 40%. În ceea ce priveste TVA, aplicarea reducerii ar situa România sub media europeană de 22%. Planul de măsuri de relaxare fiscală prezentat de guvern pentru următorii ani este atractiv pentru investitori. Taxa pe valoare adăugată va fi redusă de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016. În momentul de faţă, România este a cincea ţară din Uniunea Europeana ca nivel al TVA, dupa state precum Danemarca sau Suedia, ale căror economii nu pot fi comparate cu cea a României. Tot de la 1 ianuarie 2016, TVA-ul la produsele alimentare de bază şi pentru accesul la evenimente sportive va fi redus la numai 9%.
Un alt set de masuri vizeaza contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate. De la 1 ianuarie 2018 va fi redusă contribuţia de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%. Reducerile se impun datorită faptului că circa 1,1 milioane de români lucrează în economia ascunsă, iar fiscalitatea ridicată a muncii din momentul de faţă obstrucţionează crearea de noi locuri de muncă. Reducerea CAS va duce la o creştere economică de 0,6%, crearea a circa 90.000 de locuri de muncă în anii 2018 şi 2019 şi reducerea evaziunii fiscale.
Se vor lua masuri de stimulare a microîntreprinderilor printr-o impozitare mai redusă a profitului acestora. Impozitul pe profit pentru IMM-urile cu un singur salariat va fi de 3%, pentru cele cu doi salariati de 1%, iar cele fără salariati vor trebui să plătească un impozit pe profit de 3% şi o sumă fixă, de 1530 de lei, trimestrial. Guvernul vrea să menţină cota unică şi în anii următori. Mai mult, din 2019 va fi redusă la 14%,”a mai completat preşedintele pelerist buzoian Gheorghe Vlase.
O a doua temă pe agenda politică a lui Gheorghe Vlase a fost fuziunea PLR-PC, proiect politic în care la Buzău liderul pelerist îşi face treaba cu conştiinciozitate.
„Au existat discuţii cu cei din PC. Suntem deschişi la o discuţie privind o eventuală alianţă cu Partidul Conservator.
Această alianţă nu este împotriva unui om politic sau altul, ci este pentru a întări o forţă politică, o a treia forţă politică, ce ar urma să fie o alternativă la PSD şi PNL.
Din ceea ce am vazut la nivel declarativ, şi în PC există dorinţa de a analiza această formulă”,a declarat presei locale preşedintele PLR Buzău, Gheorghe Vlase.