A recunoscut şi banii negri pentru campania PNL din 2008

Cristinel Bîgiu, preşedintele CJ Buzău, fost membru PNL până în 2014, când a trecut la PSD prin ordonanţa traseiştilor, a recunoscut că a folosit bani primiţi ca mită în campania electorală. În declaraţia sa Bîgiu l-a denunţat pe fostul ministru de Interne, Cristian David, relatează presa centrală.

 

DNA verifică modul în care 250.000 de euro, parte din mita din dosarul „Şpagă la ministrul Internelor”- Cristian David, a fost folosită în campania electorală a PNL din 2008. Informaţia apare în referatul prin care procurorii au cerut prelungirea arestării preventive a fostului ministru acuzat de o mită de 500.000 de euro. David este după gratii din 22 ianuarie 2015.

 

Declaraţia lui Cristinel Bîgiu, dată la DNA, în care arată că 250.000 de euro au fost folosiţi pentru partid: „Despre acele terenuri declar că sunt situate parţial pe amplasamentul fostei staţiuni agricole şi cred că erau în intravilan şi în acea perioadă. Nu cunosc alte date legate de aceste terenuri, întrucât nu m-am ocupat de partea tehnică a problemei. Mladin a mai venit ulterior, în acelaşi scop la Buzău, fiind însoţit de Valeriu Niţescu, care era în acea perioadă şef de cabinet al Ministrului de Interne şi Reformei Administrative. Am discutat în câteva rânduri personal cu Valeriu Niţescu, care mi-a spus că a venit din partea ministrului David, care, la rândul său, mă roagă să-l ajut pe Adrian Mladin în demersul acestuia de obţinere a terenurilor, lucru pe care eu l-am acceptat.

 

Ţin să precizez că, în cursul discuţiilor cu Adrian Mladin, acesta mi-a spus că dacă i se rezolvă problema va sprijini campania electorală a partidului din care făceam parte, adică Partidul Naţional Liberal, dat fiind faptul că anul 2008 era un an electoral, cu alegeri atât locale, cât şi generale...

 

Ca modalitate, întrucât terenurile erau pe numele lui Gheorghe Doloiu, la momentul vânzării efectuate de către Adrian Mladin, o parte din bani au fost încasaţi de Gheorghe Doloiu. Este vorba de o sumă de aproximativ 900.000 de euro. Nu cunosc în ce modalitate a obţinut Gheorghe Doloiu banii în numerar, faptul este că, la începutul anului 2008, Gheorghe Doloiu mi-a remis în numerar o parte din ei, respectiv aproximativ 700.000 euro, pe care în integralitate i-am dat mai departe. În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez.

 

Declar că, într-adevăr, aceşti bani, despre care am vorbit mai sus, au fost folosiţi în campaniile electorale din anul 2008”.

 

COINCIDENŢĂ  CIUDATĂ?

Deputatul Scutaru a fost demis

de preşedintele Iohannis,

după ce Bîgiu a recunoscut mita pentru PNL!

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul de eliberare din funcţia de consilier prezidenţial pentru securitate naţională a fostului deputat liberal de Buzău George Scutaru şi pe cel de înlocuire a acestuia cu Ion Oprişor, care deţinea funcţia de consilier de stat la Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. George Scutaru a fost numit în funcţia de consilier prezidenţial pe 22 decembrie, alături de Dan Mihalache, Andrei Muraru, Cosmin-Ştefan Marinescu şi Tatiana Niculescu Bran.

Numele lui George Scutaru, fost lider al deputaţilor Partidului Naţional Liberal şi ex-preşedinte al organizaţiei judeţene Buzău a PNL, a fost vehiculat, în mai multe rânduri, drept posibil director mai întâi al Serviciului Român de Informaţii, apoi, alături de cel al fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, ca director al Serviciului de Informaţii Externe.

Plecarea intempesivă a lui George Scutaru din poziţia de consilier prezidenţial pe Apărare a dat, deja, naştere, speculaţiilor. Declaraţia purtă­torului de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Tatiana Niculescu Bran, conform căreia Scutaru ar fi demisionat din funcţie din motive personale, a alimentat aceste ­spe­culaţii, anumite voci susţinând că în spatele acesteia ar fi, de fapt, o demitere din funcţie.

Conform unor surse, citate de ZiuaNews, plecarea lui Scutaru de la Cotroceni s-ar datora unei relaţii prea cordiale a acestuia cu generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii. Libe­ralul Eduard Hellvig ar fi aflat că Scutaru ar juca mai pe axa Kremlinului, având o propensiune pe la Moscova încă de pe vremea când era consilier al lui Teodor Meleşcanu. Un alt avertisment, pe aceeaşi temă, ar fi venit din partea Cancelariei Angelei Merkel.

O a doua ipoteză se referă  legătura dintre baronul PSD de Vrancea, Marian Oprişan, şi mama lui Scutaru, Anişoara Aioanei, consilier judeţean PNL de Vrancea. Despre aceasta se spune că ar fi mână în mână cu Marian Oprişan, căruia-i face toate jocurile.

O a treia ipoteză se referă la o eventuală implicare a fostului deputat de Buzău în dosarul ASF, despre care se spune că ar da relaţii la greu, din arest, preşedintele suspendat al Consiliului Jude­ţean, Cristinel Bîgiu, al cărui dosar, deşi trimis în judecată, este încadrat la „secret”.

Legătura dintre Meleşcanu şi Scutaru trece prin Moscova

Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îi este deosebit de familiar celui des­pre care se zvonea că va fi viitorul director al acestei structuri, George Scutaru. Fost jurnalist de politică internă la ,,Mediafax”, Scutaru devine, în 1995, corespondent al PRO TV la Moscova. După un ,,stagiu” de trei ani în Rusia, George Scutaru revine brusc în ţară, direct în funcţia de consilier de ­ima­gine al lui Teodor Meleşcanu, pe atunci preşedinte al Alianţei pentru România. Prin intermediul acestei formaţiuni politice, care a fuzionat în anul 2002, cu PNL, George Scutaru a devenit liberal de frunte, ­pri­mind direct funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene liberale buzoiene. De atunci, a tot urcat în ­ie­rarhia politică, până la poziţia de-a stânga preşedintelui României în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Pregătirea profesională a lui George Scutaru în domeniul securităţii naţionale începe în 2006, când absolvă Colegiul Naţional de Apărare. Nimic deosebit, cam toţi tinerii oameni politici urmează cursurile acestui colegiu. De aici încolo însă, lucrurile devin cu adevărat interesante, sus­ţine ,,Evenimentul Zilei”: în anul 2010, Scutaru absolvă Colegiul Naţional de Informaţii, un curs postuniversitar din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, care pregăteşte ofiţeri pentru Serviciul Român de Informaţii. Cursul durează 45 de zile și este dedicat celor ce doresc să dobândească cunoştinţe generale în domeniul activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ,,persoanelor interesate” din instituţii, autorităţi publice şi organizaţii neguvernamentale. Cursul promite formarea abilităţilor de gestionare a problematicii de securitate naţională. Tot în 2010, devine absolvent al Colegiului NATO de la Roma – Cursul pentru generali, ofiţeri de rang înalt și ambasadori. Iată că în acelaşi an cu absolvirea cursului Colegiului Naţional de Informaţii, George Scutaru ajunge la Colegiul NATO pentru generali, ofiţeri de rang înalt şi ambasadori, în acel an Scutaru fiind deputat, nicidecum ofiţer de rang înalt sau ambasador. Era însă vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor şi membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO, precum şi membru fondator al Grupului ,,ProAmerica” al Parlamentului României.

În anul 2011, devine preşedinte de onoare al Ligii Militarilor Profesioniști. Deşi, în mod oficial, el nu este un militar profesionist, această funcţie poate fi justificată prin faptul că era şi vicepreşedinte al Comisiei de Apărare. Statutul Ligii o defineşte ca fiind o asociaţie apolitică, însă George Scutaru era vicepreşedinte al PNL. În același an, Scutaru absolvă trei cursuri şi programe de securitate şi securitate cibernetică în Germania şi SUA. În fine, în anul 2013, Scutaru participă la programul de informare organizat de Ambasada SUA la București şi Misiunea SUA la NATO la baza aeriana NATO de la Geilenkirchen (Germania), Comandamentul Operaţional întrunit de la Brunssum (Olanda) şi sediul NATO de la Bruxelles (Belgia).

Voia referendum pentru retragerea militarilor români din Irak, în ciuda parteneriatului cu SUA

  ,,Aşadar, George Scutaru face, în cinci ani, saltul de la Moscova la NATO. Problema e că Moscova nu crede în lacrimi, iar Washingtonul nu uită şi nu iartă. George Scutaru, din calitatea sa de secretar al Comisiei de Apărare, dar şi de vicepreşedinte local al PNL, este unul dintre vârfurile luptei absurde pe care liberalii au început-o cu preşedintele Traian Băsescu pe frontul din Irak, punând România într-o situaţie dificilă. În vara anului 2006, Călin Popescu Tăriceanu, prim-mi­nistru, Teodor Atanasiu şi George Scutaru au fost promotorii ideii retragerii trupelor românești din Irak, luând prin surprindere SUA, partenerul strategic al României. Pe 29 iunie, premierul României, Călin Popescu Tăriceanu, şi ­mi­nistrul Apărării, Teodor Atanasiu, au anunţat public că guvernul României cere retragerea militarilor români din Irak, fără să se consulte nici cu preşedintele României, nici cu partenerul strategic al României, SUA. A doua zi era programată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care cei doi voiau să impună o decizie în acest sens. Mai mult, ministrul apărării, Teodor Atanasiu, deja trimi­sese o telegramă ataşaţilor ­mi­litari din ambasade, cerân­du-le să informeze despre decizia de retragere a trupelor româneş­ti, fără vreo decizie a CSAT. Pe 30 iunie 2006, Tăriceanu şi Atanasiu au propus în şedinţa CSAT ca militarii români să fie retraşi din Irak. Ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu şi Sebastian Vlădescu s-au opus, fiind singurii miniştri liberali plasaţi de partea preşedintelui Băsescu în CSAT (…) După respingerea din CSAT şi reacţiile negative din partea SUA şi Marii Britanii, George Scutaru continua să susțină necesitatea retragerii militarilor români, promovând ideea unui referendum naţional pe care preşedintele României ar fi trebuit să-l declanşeze ca urmare a strângerilor de semnături de către PNL (…) A rămas mult timp un susţinător al ideii de retragere a trupelor româneşti în Irak. Acest lucru nu poate fi uitat la Washington, mai ales când persoana vrea să ocupe un post de conducere în serviciul de informaţii externe”, scrie ,,Evenimentul Zilei”.