Interviu document

Comuniştii au luat şi ei în seamă ideea înfiinţării unei Bănci de Gene şi au reuşit să organizeze (doar) un depozit de seminţe la Suceava. După evenimentele din Decembrie 1989 a început dezmembrarea structurilor sub care era organizată administrarea pământului,

 România intrând în noua era capitalistă cu aproximativ 9 (nouă) milioane de hectare de teren arabil! Exceptând proprietăţile particulare mici, terenurile rămase fără „stăpân” au început să... dispară. Totodată, şi obiceiul de a cultiva pământul. În zona Cercetării, Agricultura românească a rămas doar cu terenurile înregistrate sub titulatura de curţi.

Când a înţeles că şi „Experimentala” de la Buzău va rămâne fără terenurile necesare cercetării în legumicultură, după ce a fost inclusiv adus încătuşat şi intimidat prin birouri de poliţie, de lucrători în uniformă obişnuiţi cu slugărnicia, că s-ar opune... modernizării urbei, inginerul  Costel Vânătoru, care are o legătură specială natura prin practicarea meseriei de cercetător în legumicultură, iar cu Divinitatea atunci când îmbracă straiele de preot, în ciuda a ceea ce întâmpina în viaţa de zi cu zi din partea unor semeni, s-a încăpăţânat să-şi propună un proiect major: construirea Băncii de Gene pentru conservarea seminţelor de legume, flori, plante aromatice şi medicinale. Şi, dacă Dumnezeu ar fi fost de acord, de ce nu ca ea să fie înfiinţată la Buzău! Cu alte cuvinte, să fie creată o adevărată instituţie care să fie răspunzătoare de identitatea românească a materialelor genetice, pentru multiplicarea soiurilor de legume.

-Domnule Costel Vânătoru, cât de veche este ideea construirii unei Bănci de Gene?

- Cred că de 20 de ani tot vorbesc pe acest subiect, în articole, interviuri, conferinţe, că nu stăm bine la protejarea patrimoniului genetic şi că în afară sunt bănci de gene care conservă foarte bine soiurile, şi pentru că nu s-a făcut asta când trebuia, s-au şi pierdut foarte multe soiuri româneşti. De aproape trei ani de zile această iniţiativă a intrat în sfera concretului, graţie deschiderii pe care am găsit-o la primarul Municipiului Buzău, inginerul Constantin Toma. Lucrurile au fost preluate de respondenţii politici: deputatul Marcel Ciolacu, deputatul Dănuţ Păle, secretarul de stat George Sava, Raluca Alexandru, cea care a fost director la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, nu mai vorbesc de ministrul Daea, care s-a implicat foarte mult. A venit la Buzău, a salvat şi Staţiunea, pentru că era în colaps… Ideea este foarte veche, de mult ne-am dorit o Bancă de Gene pentru că legumicultura, aşa cum ştiţi, lucrează cu un număr mare de specii şi de soiuri. Dacă în viticultură avem câteva soiuri, iar o plantaţie viticolă o înfiinţezi şi se păstrează mulţi ani, în pomicultură la fel, în legumicultură avem plante anuale, în special, ale căror seminţe se păstrează foarte puţin. Dacă ne referim la tomate, avem peste 2000 de soiuri de tomate. Vă daţi seama ce greu e să ţii în viaţă aceste soiuri… şi sigur celelalte specii, ardei, vinete… Banca păstrează aceste seminţe, astfel că soiurile nu se pierd.

-Aţi menţionat că ministrul Petre Daea a salvat Staţiunea pentru Cercetare în Legumicultură de la Buzău. Vă rog să detaliaţi!

-Da, dar nu este vorba doar de Buzău, ministrul Daea a salvat Cercetarea din Agricultură, în România. Când a vizitat Buzăul, la invitaţia noastră şi a administraţiei municipale, ministrul Daea a aflat de situaţia financiară dezastruoasă în care se afla Staţiunea. Sigur, toate instituţiile de cercetare în agricultură din România se aflau în aceeaşi situaţie, pentru că erau obligate să funcţioneze după acea lege a Cercetării, care nu ne permitea finanţări de la bugetul statului. Dumnealui a înţeles şi, când s-a întors la Bucureşti, a înaintat Premierului României un proiect de Hotărâre de Guvern, prin care sectorul Cercetare din Agricultură să poată primi finanţare de la bugetul statului.  S-a dat o Hotărâre de Guvern de reînfiinţare a unităţii şi s-au pus în acord lucrurile cu Legea Finanţelor Publice şi cu Legea Cercetării, apoi au fost şterse datoriile acumulate la bugetul de stat. Aşa am ajuns să putem primi bani pentru salarii pentru prima dată după 1990! Într-o săptămână ministrul a făcut acest lucru despre care lumea nu prea ştie. Nici un guvern de după 1990 nu a făcut nimic concret pentru Cercetare. De aceea, dacă spun că Ministrul Daea este salvatorul acestui sector, nu fac decât să spun un adevăr.

(Continuarea interviului în ediţia de miercuri)