În cursul anului trecut a apărut o informaţie, care a început să circule într-un spaţiu oarecum închis (la nivelul administraţiilor publice, mai exact cabinetele primarilor) prin care se încerca o explicaţie privind lipsa investiţiilor de interes public prin care să fie înfiinţate sau extinse reţele de gaze naturale.

 Aceste tipuri de proiecte/investiţii erau reclamate mai ales în condiţiile în care România este un stat producător de gaze naturale, dar populaţia nu beneficiază de respectivul serviciu public decât într-un procent de puţin peste 10%.  Asta în condiţiile în care în Ungaria, de exemplu, 80% din gospodării beneficiază de gaze naturale, iar statul respectiv nu are astfel de zăcăminte! Se spunea că proiectele pentru reţele de gaze naturale ar fi fost considerate investiţii de lux, pentru spaţiul românesc(?!), iar prioritare erau asfaltările şi reţelele de apă-canal. Cât priveşte sursa unei astfel de informaţii, o parte arăta către Bruxelles, alţii creditau chiar guvernanţii autohtoni. Una peste alta, în toamna anului trecut Guvernul Dăncilă anunţa că legislaţia românească privind investiţiile în reţele de gaze naturale a fost pusă în acord cu cea europeană, gest care lasă de înţeles cine purta grija robinetului la gaze pentru cetăţeanul de rând, din România!

Tot în cursul anului trecut, judeţul Buzău avea să fie anunţat ca unul dintre beneficiarii proiectului naţional pentru investiţii în aducţiuni de gaze pentru populaţie, poziţie care avea să fie obţinută graţiei implicării actualului preşedinte al Camerei Deputaţilor, deputatul Marcel Ciolacu, susţinut de ceilalţi colegi parlamentari buzoieni. Până la acest moment la Buzău deja au fost constituite asociaţii de comune, cu implicarea directă a preşedintelui Consiliului Judeţean, economistul Petre Neagu, organisme care ar putea obţine mai uşor finanţări pentru viitoarele investiţii în reţele de gaze naturale.

Comuna Mărăcineni face parte din grupul UAT-urilor de pe Valea Slănicului, între primele asociate la nivel de judeţ, care are completă documentaţia în baza căreia să poată fi contractată investiţia. Ultimele două avize au fost obţinute, conform spuselor administratorului public Constantin Dumitru, de la Compania de Apă Buzău, zona Verneşti şi de la OUAI Verneşti, două organizaţii care deţin în zonă conducte subterane pentru transportul apei de consum, respectiv pentru irigaţii. După cum se ştie, investiţia iniţială în proiectul de gaze la Mărăcineni (şi mai departe pe Valea Slănicului, dar şi spre Posta Câlnău) este operaţiunea de subtraversare a albiei majore a râului Buzău, de la Verneşti pe malul stâng la Mărăcineni (satul Potoceni), lucrare ce va fi făcută, imediat ce timpul va permite, de către societatea TRANSGAZ, care are prevăzută o astfel de investiţie pe anul în curs. Odată amenajată staţia de distribuţie la Mărăcineni, administraţiile locale vor trebui să concesioneze zonele prin care va trece conducta principală către un constructor şi tot administraţiile locale, în baza proiectelor depuse, vor trebui să obţină finanţarea.

Tocmai această etapă, următoare celei de realizare a subtraversării, a intrat acum, după instalarea Guvernului Orban, într-o anumită zonă a incertitudinii, pentru că în teritoriu au ajuns semnale că finanţările pentru proiectele de gaze nu mai au o sursă sigură. Documentaţia realizată de administraţia Mărăcineni este, acum, depusă la FDI (Fondul pentru Dezvoltarea Investiţiilor), un program promovat de fostul guvern social democrat, dar care acum a fost suspendat de Guvernul Orban. Din nefericire nu a fost pus în loc nimic! Pe de altă parte, primarii în teritoriu au înţeles că şi liberalii ar fi de acord să fie demarat un al treilea program de investiţii tip PNDL, dar, aşa cum s-a exprimat deja premierul Orban, ar trebui să fie atrase finanţări europene.

Într-o asemenea situaţie, administratorul public din Primăria Mărăcineni, Constantin Dumitru, consideră că varianta cea mai la îndemână ar fi contractarea unui credit bancar, iar în condiţiile în care ar apărea şi finanţarea de la Guvern sau de la Comunitatea Europeană, să poată fi făcute decontările.