„După cum bine ştim, pădurile sunt unul din cele mai importante mijloace de susţinere a vieţii pe planetă. Din păcate, atât în lume, cât şi în ţara noastră, pădurile sunt supuse defrişărilor fără discernământ şi tăierilor ilegale. Eforturile depuse de autorităţi sunt cu mult depăşite numeric

 de cei care se gândesc doar la profitul imediat, fără a lua în considerare efectul pe termen lung al micşorării suprafeţelor împădurite. Tăierile masive au dus la eroziuni ale solului, la punerea în primejdie a unor specii, cum ar fi ursul brun, al cărui habitat natural a fost fragmentat, sau dezastre naturale din cauza dispariţiei perdelelor forestiere.

Organizaţia Greenpeace, un organism internaţional independent, care luptă pentru protejarea mediului şi care din 2007 este prezentă şi în ţara noastră, elaborează în fiecare an un raport cu privire la tăierile ilegale din pădurile României. Raportul analizează numărul de tăieri ilegale depistate de autorităţi, numărul de infracţiuni şi contravenţii legate de fondul forestier şi nivelul de implicare al cetăţenilor în sesizarea acestora. Un fapt îmbucurător al raportului cu privire la datele acumulate pentru anul 2016, este numărul de infracţiuni mai scăzut cu 47 de procente faţă de 2015. Au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel naţional, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenţii şi fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi, arată Raportul Greenpeace. Înjumătăţirea numărului de cazuri de tăieri ilegale este rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul şi valoarea sancţiunilor, a unei mai mari implicări a societăţii civile în procesul de semnalare şi a creşterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare şi sancţionare, mai spune raportul.

42% din cazurile investigate au fost identificate de cetăţeni şi semnalate de aceştia autorităţilor.

În topul judeţelor, după numărul de apeluri efectuate de cetăţeni la 112 pentru a anunţa un eventual transport ilegal de material lemnos, pe locul 3 se află judeţul Buzău. Ca reprezentant al acestuia în Parlamentul României, gradul de implicare civică dovedit de concetăţenii mei mă încântă şi îmi transmite mesajul că încă există speranţă pentru "plămânul verde" al acestei ţări. Chiar dacă nu toate apelurile efectuate la Serviciul de urgenţă s-au dovedit a fi un caz de infracţiune sau contravenţie, este lăudabilă intenţia de a proteja mediul care ne înconjoară şi în special pădurile, generatorul de oxigen al planetei”.

Oamenii statului, plătiţi să apere pădurile de hoţi, vor fi obligaţi să-şi facă, în sfârşit, datoria.

   Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Gărzile Forestiere, împreună cu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi ocoalele silvice de regim, au început  demersurile pentru preluarea în pază a tuturor suprafeţelor de pădure nepăzite la acest moment din România, indiferent de forma de proprietate. Măsura este prevăzută în noul Cod Silvic (Legea 175/2017), intrat deja în vigoare. Suprafaţa totală de pădure care va beneficia de pază este peste 450.000 de hectare. Motivele pentru care această suprafaţă a fost nepăzită până acum sunt multiple: litigii sau necunoaşterea proprietarului, iar atunci ocolul silvic nu a avut cu cine să încheie contractul de servicii, dimensiunea redusă a suprafeţelor, care nu generează profit şi, astfel, proprietarii nu şi-au permis plata serviciilor de pază. La nivelul judeţului Buzău, peste 16.000 de hectare de păduri, din aproape 157.000, nu sunt păzite, iar consecinţele s-au văzut în timp.   Pentru pădurile cu o suprafaţă mai mică de 30 de hectare, costurile pentru pază sunt suportate de la bugetul de stat şi vor fi plătite direct ocolului silvic care prestează serviciile. Această prevedere se regăsea şi în vechea formă a Codului Silvic, însă era aplicabilă doar pentru pădurile cu proprietar cunoscut. Noua formă a Codului permite ­asi­gurarea serviciilor de pază şi pentru pădurile cu proprietar necunoscut sau pentru care nu s-a stabilit încă succesiunea.

   În plus, devine obligatorie preluarea în pază şi a suprafeţelor mai mari de 30 de hectare, care nu au încheiate contracte de servicii silvice.  Aceste suprafeţe vor fi preluate în pază automat de către ocoalele silvice, iar contravaloarea serviciilor va fi facturată către proprietar/succesorul în drepturi. În acest moment, Direcţia Silvică Buzău asigură paza gratuit pentru o suprafaţă de peste 250 de hectare şi sunt solicitări pentru alte 500 de hectare.

   Este cunoscut că în ultimii zece ani cel puţin, nordul judeţului a fost defrişat bucată cu bucată chiar sub nasul celor care trebuiau să protejeze pădurea. Respon­sabilii de protecţia lor par depăşiţi de situaţie, odată ce furturile de lemn au loc atât în pădurile private cât şi în cele ale statului. 

   Deşi, oficial, judeţul Buzău nu se numără printre judeţele devastate de tăietorii ilegali, cantitatea de lemn scoasă din păduri nu poate fi exact estimată iar, ca urmare, nici ­pre­judiciul creat de mafia lemnului. Problema este că aceia care distrug pădurile nu ajung să fie pedepsiţi, iar o verigă importantă sunt proprietarii gaterelor, care cumpără şi prelucrează lemn furat sau tăiat ilegal. Gura Teghii este un exemplu, dar se taie masiv pădure la Lopătari, ori Siriu, unde camioanele pline cu buşteni au, sfidând restricţiile de tonaj impuse de autorităţi, au distrus în urma lor drumurile. Peste tot, cioatele au rămas mărturie a jafului. Hoţii par să nu aibă nici o teamă, ba chiar au prins curaj pe fondul lipsei de reacţie a oamenilor statului. Însă, mulţi spun că, de multe ori, şi pădurarii îi protejează pe hoţii de lemne. Iar efectele jafului din munţi se văd cu ochiul liber: în fiecare an, zonele despădurite sunt lovite de viituri devastatoare.