Preşedintele PMP Buzău, avocatul Nicu Cristian, ar putea fi acuzat din nou de colaborare cu PSD-ul!

Publicat: Miercuri, 27 August 2014 12:55 |

„Susţinem fără rezerve schimbarea candidaturii lui Diaconescu. Udrea aduce mai multe voturi”. Aceasta era declaraţia şefului PMP Buzău imediat ce Traian Băsescu anunţa că nu-l mai sprijină pe Diaconescu în cursa prezidenţială.

Entuziasmul avocatului Nicu Cristian ar putea, din nou, să-i dăuneze la imagine. După cum se ştie, după ce acesta l-a părăsit pe Cezar Preda, şi-a asumat, implict, misiunea de a organiza în teritoriu organizaţii ale Mişcării Populare. Numai că, la vremea respectivă presa locală specula vizitele lui Nicu Cristian prin comunele buzoiene ca fiind acţiuni care în viitor ar fi avantajat Partidul Social Democrat. Acuzele erau susţinute de faptul că reprezentantul Mişcării era însoţit de doi pesedişti, aceştia, la rândul lor, proveniţi din tabăra lui Preda.

Cât despre mai noua orientare a lui Traian Băsescu, după anunţarea candidaturii Elenei Udrea pentru funcţia de la Cotroceni şi poziţia cel puţin incomodă în care s-ar mai putea regăsi Nicu Cristian, cel mai bine va fi înţeleasă din articolul scris de Adriana Săftoiu în adevarul.ro, pe care îl redăm mai jos.

„A spune „Traian Băsescu o susţine pe Elena Udrea” e un pleonasm. Pentru că Traian Băsescu înseamnă Elena Udrea. A fost proiectul lui de la bun început şi doar cei care

au vrut să vadă şi să creadă altceva au refuzat evidenţele. Pentru mulţi a fost nevoie de zece ani, ca să rămână uimiţi, debusolaţi, şocaţi de recunoaşterea acestei alegeri care a avut loc la nicio lună după ce prelua mandatul de preşedinte.

Loialitatea reciprocă dintre cei doi poate fi acceptată, cât timp ar fi rămas la un nivel personal şi nu ar fi prezentată ca o virtute politică. Mihail Manoilescu spune mult mai bine în ,,Etica politică”: „Fidelitatea faţă de şeful partidului poate să constituie o virtute cu caracter privat, dar niciodată o virtute politică; ea merită să fie un loc de onoare în cartea De amicitia, dar nu într-un volum De rebus politicis”.

Traian Băsescu îşi încheie mandatul sub aceleaşi auspicii sub care a început: Elena Udrea. Ceea ce rămâne în mod vizibil în urma lui este dârzenia cu care a dorit să o impună pe scena politică. A fost proiectul său prezidenţial şi politic. Lui Traian Băsescu trebuie să i se recunoască coerenţa şi consecvenţa în susţinerea acestui proiect.

Acest lucru – apartenenţa la un proiect - nu e de imputat. De imputat e faptul că a uitat să vorbească despre acest proiect, care i-a definit zece ani de mandat, în campaniile electorale, când cerea votul şi încrederea electoratului pentru un alt proiect: cel pentru ţară, fără să ne avertizeze că asta înseamnă Elena Udrea. Pentru proiectul său personal a sacrificat tot: o alianţă, guverne, un partid, acum şi viitorul imediat al ţării, oameni pe care i-a demonizat public, cu aceeaşi capacitate uluitoare, pe care i-am descoperit-o în toţi aceşti ultimi ani, de a mistifica realitatea, oameni care i-au fost alături când se simţea zilnic ameninţat de Adrian Năstase şi tripleta mult hulită Bittner-Petrache-Cocoş (cumva vreunul dintre cei trei a luat calea Justiţiei independente sau primarul Bucureştiului, şeful opoziţiei de până în 2004, a minţit o ţară întreagă vreo trei ani de zile, acuzându-i de tot felul de nelegiuri făcute de aceştia în numele lui Adrian Năstase?) sau de cei 322.

Lui Traian Basescu i-a plăcut să pară ochiul vigilent ce străpunge saltelele din dormitoarele celorlalţi. Acum anunţă că unii şi-au pitit tot felul de amănunte din CV-ul lor. Cu aceeaşi aroganţă pe care şi-a permis-o în toţi anii aceştia. De altfel, cel mai des s-a exersat în a intimida. A folosit la nesfârşit sintagama „eu sunt bine informat” (ce să vezi, exact în cazul Cristian Diaconescu nu a fost informat la timp), a jucat atât de credibil rolul „reformatorului”, farsa independenţei de orice grup de interese, încât a convins pe mulţi cât de neinteresat personal e în zbaterile politicii mârşave ale celorlalţi nenorociţi pe care îi deconspira neiertător. Doar ţara părea să îi fie călăuză. Se lupta năprasnic cu toţi cei care îl prezentau ca pe un prestidigitator al dosarelor.

Uneori miza era atât de personală încât şi un ziarist modest trebuia să fie ,,demascat” pentru greşeli din adolescenţă când a reuşit un interviu compromiţător pentru un apropiat din „selectul” grup de interese. Cu ajutorul unor trusturi de presă bine plătite de grupul familiar lui, a reuşit să pară că doar el are dreptul să vorbească şi să acuze. Traian Băsescu mereu a mizat pe frica pe care o provoca, invocând public sau în privat câte un secret, câte un element de dosar.

Traian Băsescu are de câştigat o singură luptă: viitorul său şi al alesei lui. Iar dacă pentru asta Victor Ponta trebuie să fie preşedinte, va face totul ca Ponta să fie preşedinte. Inclusiv să sfărâme toate şansele dreptei de a feri ţara de pesederizare. Şi apreciez sinceritatea lui Viorel Hrebenciuc, care în emisiunea de miercuri seara, de la Digi 24, a recunoscut că Elena Udrea, prin cadidatură, îl ajută pe non-adversarul cuplului de la Cotroceni, Victor Ponta”.

(Gigi Manole)

Preşedintele PMP Buzău, avocatul Nicu Cristian, ar putea fi acuzat din nou de colaborare cu PSD-ul!

NEWS

Ultimile ştiri

... de la Politie