Activitatea Comisiei pentru Protecţia Copilului, departament ce funcţionează sub tutela Consiliului Judeţean, a fost unul dintre punctele pe ordinea de zi ce au fost supuse votului consilierilor judeţeni la capitolul Diverse,

 la ultima şedinţă a miniparlamentului judeţean, organizată în ultima joi a lunii martie. De altfel, proiectul de hotărâre propus spre aprobare de preşedintele Lucian Romaşcanu a avut în vedere prezentarea şi asumarea întregii activităţi a instituţiei Consiliului Judeţean.

Comisia pentru Protecţia Copilului a fost organizată şi funcţionează începând cu anul 2020, atunci când în cadrul Consiliului Judeţean a fost stabilită şi componenţa acesteia, ca organ de specialitate, cu activitate decizională în ce priveşte încadrarea copiilor cu dizabilităţi într-un grad de handicap, stabilirea de măsuri de protecţie specială a copiilor lipsiţi temporar sau definitiv de ocrotire părintească şi a celor care săvârşesc fapte penale dar nu răspund penal, eliberarea atestatului de asistent maternal profesionist, soluţionarea plângerilor adresate de copii, în măsura în care soluţionarea acestora nu este stabilită de lege în competenţa altor instituţii, monitorizarea fenomenului abandonului copiilor la nivel judeţean, întocmirea raportului trimestrial privind situaţia copiilor părăsiţi în unităţile sanitare, a copiilor pentru care nu s-a stabilit identitatea, a gravidelor în risc social şi a activităţii de monitorizare a cazurilor de copii care au fost supuşi riscului de a fi părăsiţi în unităţile sanitare, reîntorşi în familie, identificarea localităţilor în care există un număr mare de gravide în risc social şi copii părăsiţi în spitale, analiză în urma căreia propune Consiliului Judeţean susţinerea financiară şi metodologică a înfiinţării şi dezvoltării de servicii pentru copil şi familie.

În perioada supusă raportării, Comisia pentru Protecţia Copilului s-a întrunit în 59 de şedinţe şi a adoptat un număr de 1.898 hotărâri, din care 1.701 pentru copilul cu handicap, 106 pentru copilul în dificultate socială, 91 pentru asistenţii maternali profesionişti. Ca unic gestionar al măsurilor de protecţie pentru copilul cu handicap, Comisia a reuşit în 2024 reevaluarea în termen a unui număr de 1.384 de certificate de încadrare în grad de handicap, a rezolvat 317 cazuri noi de încadrare în grad de handicap. S-a continuat activitatea de monitorizare a reţelei de asistenţi maternali; pentru un număr de şase persoane s-a eliberat atestatul de asistent maternal, pentru 71 asistenţi maternali s-a reînnoit atestatul de asistent maternal şi s-a acordat viză anuală pentru 82 asistenţi maternali. S-a retras un număr de 14 atestate din care un caz  pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu, în trei cazuri pentru faptul că acesta a renunţat la profesie din motive personale şi zece cazuri ca urmare a pensionării.

S-a constatat că unele autorităţi locale nu stăpânesc situaţia concretă din teritoriu şi că este nevoie de o mai mare implicare a acestora în ceea ce priveşte acordarea serviciilor cu caracter primar şi de colaborare în cazurile de dificultate socială. Deoarece s-au înregistrat probleme în ceea ce priveşte reintegrarea copiilor în familia naturală, este nevoie de o mai mare implicare a autorităţilor locale în activitatea de monitorizare postintegrare care, conform legii este realizată de către asistenţii sociali din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău, în colaborare cu autorităţilor locale prin lucrătorul social comunitar angajat al primăriei şi prin Comitetul local de sprijin acolo unde acesta există.