Consiliul Judeţean organizează concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei vacante de arhitect-şef al judeţului la Direcţia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism din cadrul aparatului de specialitate al instituţiei, pe perioadă nedeterminată. Conform anunţului publicat pe pagina virtuală a instituţiei, începând cu data de 22 iunie, cei care sunt tentaţi de o asemenea funcţie publică îşi pot depune dosarele de candidaţi, un proces administrativ care se va încheia după primele 13 zile ale lunii iulie.
Procedurile prevăd o primă triere a candidaţilor printr-o selecţie a dosarelor, o activitate care se va desfăşura timp de şapte zile, în perioada 14-20 iulie. Etapa eliminatorie va fi cea a probei scrise, care va fi organizată la sediul Consiliului Judeţean Buzău, în data de 23 iulie. Cei care, în urma punctajului acumulat, se vor califica pentru susţinerea interviului vor afla în termen de maxim opt zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor la proba scrisă.
Postul de arhitect-şef la instituţia buzoiană este vacant din anul 2014, când preşedintele Consiliului Judeţean era liberalul Cristi Bîgiu, ultima funcţie fiind deţinută de arhitectul Angela Petrăchescu. Membră a Ordinului Arhitecţilor din România şi a Uniunii Arhitecţilor din România, Angela Petrăchescu a condus Serviciul Urbanism în perioada 2008-2014, mandatul fiind preluat de la un alt arhitect, Ana Tomoiu, care în anul 2008 a solicitat pensionarea. În ultimii 12 ani, atribuţiile de arhitect-şef au fost preluate de şefii de Serviciu Urbanism din Consiliul Judeţean, ultima fiind inginera Maria Popovici, care în anul 2025 s-a pensionat.
Perioadele mari în care instituţiile publice de nivelul consiliilor judeţene au funcţionat fără una dintre cele mai importante funcţii de decizie a generat controverse, analiză şi unele explicaţii, toate vehiculate în mediile profesionale şi în segmentele de piaţă adecvate ocupaţiilor respective. Specialiştii sunt de părere că posturile de arhitect-şef la nivel de judeţ nu sunt ocupate, în principal, din cauza salariilor neatractive, comparativ cu mediul privat, a presiunilor politice şi imobiliare uriaşe, a responsabilităţilor penale mari şi a lipsei specialiştilor care să îndeplinească condiţiile stricte impuse de Codul Administrativ. Blocajul este cauzat de o serie de factori majori: salariile mici în comparaţie cu nivelul de responsabilitate; veniturile din sistemul public sunt adesea mult sub câştigurile unui arhitect cu experienţă în proiectare sau dezvoltare privată, în timp ce deciziile luate implică un risc juridic uriaş. Pe de ală parte, funcţia publică de arhitect-şef este frecvent supusă presiunilor din partea conducerilor administrative şi a dezvoltatorilor imobiliari pentru a aviza proiecte, nu de puţine ori, controversate. Nu în ultimul rând, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) a reclamat organizarea de concursuri lipsite de transparenţă. Conform luărilor de poziţie ale organizaţiei profesionale amintite, de-a lungul timpului multe concursuri organizate prin intermediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) au fost fie formale, pentru a favoriza anumite persoane, fie au avut cerinţe teoretice rupte de realitatea practică. De asemenea, cerinţele legislative rigide pentru nivelul judeţean, prin care legislaţia impune studii specifice aprofundate (cum ar fi diplomă de arhitect/urbanist şi master) şi atestare din partea Registrului Urbaniştilor din România (RUR), un filtru pe care mulţi candidaţi nu îl trec sau care îi descurajează direct din start.
Leave a Reply