Oricât de galant ar fi, mai ales în relaţiile cu partea feminină, liderul peleriştilor buzoieni, economistul şi omul de afaceri Gheorghe Vlase a scăpat, totuşi, în faţa presei o informaţie interesantă, care îi poate ajuta pe jurnalişti să prezinte opiniei publice o parte adevărată a caracterului unui om ploitic local,
anume fosta liberală Mariana Tudor.
La conferinţa de presă săptămânală, preşedintele PLR Buzău, economistul Gheorghe Vlase a spus, între altele, că unul dintre motivele plângerii la Centru a celor trei „răzvrătiţi” – Mariana Tudor, Gheorghe Pană şi Nicolae Mărăcine, ar şi faptul că el nu s-ar afla într-o poziţie convenabilă, apropiată, de PSD, în cadrul alianţei, de unde şi o anume lipsă de perspectivă în ce priveşte rezultatele politice la Buzău.
La Buzău, într-o formă sau alta, ori indiferent de conjuncturile politice, politicianul Gheorghe Vlase a fost pus mai mereu în situaţia de a negocia cu pesedeul local şi de fiecare dată acesta a obţinut acele rezultate care, în principiu, fuseseră convenite la Centru.
De ce ar putea fi acuzată de ipocrizie Mariana Tudor?
Cel puţin în mediul politic local, fosta şefă de la Apele Române Sucursala Buzău-Ialomiţa era cunoscută drept unul dintre oamenii politici cei mai înverşunaţi atunci când trebuia (doar) să vorbească despre PSD, la Buzău sau la nivel naţional. De altfel, este cunoscut faptul că ea a fost, în calitate de consilier judeţean, trompeta fostului lider al liberalilor buzoieni, actualul preşedinte arestat Cristi Bîgiu. Practic, orice avea de transmis PNL-ul la Buzău conducerii Consiliului Judeţean o făcea în plenul şedinţelor ordinare prin vocea Marianei Tudor, aşa cum nici un proiect pus în discuţie de Executivul Consiliului judeţean la acea vreme nu trecea fără comentariile consilierului judeţean liberal Mariana Tudor.
Dată afară de liberalii lui Scutaru, Mariana Tudor a făcut doar un pas, în interiorul dreptei politicii buzoiene, şi a trecut în tabăra lui Tăriceanu. Sursele noastre spun că tocmai această iniţiativă împotriva lui Gheorghe Vlase a dezvăluit, de fapt, intenţia fostei liberale în ce priveşte propriul viitor politic.
Să ne amintim că la alegerile parlamentare din 2008, Mariana Tudor era candidat din partea liberalilor pentru unul din colegiile de deputaţi, aşa cum îl putem regăsi, în statistici, şi pe colegul de răzmeriţă Nicolae Mărăcine. Într-o eventuală poziţie de lider politic local, fosta înverşunată liberală, care între timp şi-a descoperit inclusiv valenţe social democrate, ar fi putut spera la o nouă candidatură pentru o funcţie parlamentară şi astfel orgoliul său ar fi fost satisfăcut.
De ce ar fi vrut Pană să fie (şi) mai aproape de PSD?
Fostul preşedinte al Tribunalului de la Buzău este recunoscut mai degrabă un pesedist disciplinat decât un viitor lider pe dreapa politicii. O lungă perioadă de timp fostul magistrat a răspuns întocmai şi la timp comenzilor politice locale, iar în contrapartidă a păstrat una dintre cele mai lungi funcţii de preşedinte de tribunal din ţară.
Se spune că pseudopeleristul buzoian ar fi cerut prima funcţie la Buzău de la Tăriceanu pentru ca, până la alegerile de anul viitor – locale şi parlamentare, organizaţia de la Buzău să răspundă la comenzile şi interesului unui anume parlamentar buzoian pesedist.
Cât despre Nicolae Mărăcine, se pare că acesta nu ar avea alt interes decât ca de pe urma unei prestaţii electorale să poată aştepta vârsta pensionării într-o funcţie publică mai confortabilă, pe cât posibil cea care l-a şi consacrat.
Rămâne de aşteptat decizia pe care o va lua „Cavalerul” Tăriceanu.
(Gigi Manole)