Celebrul plan de management integrat al deşeurilor menajere, ce ar fi trebuit să fie implementat la nivelul judeţului Buzău încă în urmă cu opt ani (două mandate electorale), şi prin care autorităţile judeţene ar fi putut să beneficieze de o finanţare cu fonduri europene
nerambursabile de aproximativ 50 de milioane de euro, în faza iniţială, va avea o nouă abordare, de data aceasta la iniţiativa actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, social democratul Petre Emanoil Neagu, speranţele finanţării fiind următorul exerciţiu bugetar 2014-2020.
După cum se ştie, prima încercare de a implementa Master Planul de management integrat pentru deşeuri menajere a aparţinut fostului preşedinte CJ, Victor Mocanu, în anul 2008, care la acel moment a avut o opoziţie puternică din partea a doi lideri politici locali: liberalul Cristi Bâgiu şi pedelistul Cezar Preda, cel de-al doilea un actor important pe piaţa locală a deşeurilor menajere. În viziunea europenilor, proiectul presupunea construirea unei noi gropi ecologice, de dimensiuni mult mai mari decât cea existentă la Gălbinaşi, dar ce era mai important, toate localităţile din judeţ, inclusiv municipiul Buzău şi celelalte patru oraşe, ar fi trebuit să formeze o asociaţie, care să gireze viitoarea activitate presupusă de Master Plan. În plus, judeţul Buzău era recomandat Comisiei Europene pentru o asemenea investiţie, pentru că aici deja fuseseră amenajate staţii zonale de colectare a deşeurilor menajere, tot investiţii europene, pe programul PHARE, cum ar fi staţiile de la Beceni, pe Valea Slănicului şi Cislău, pe Valea Buzăului.
Dacă un asemenea program ar fi fost dus la îndeplinire, societatea de salubritate controlată de deputatul Cezar Preda, de altfel supranumit de presa naţională „Regele deşeurilor”, din perioada în care acesta era director general la REBU Bucureşti (companie de salubritate cu capital majoritar german), ar fi fost scoasă de pe piaţă, cel puţin la Buzău. Aşa a început un adevărat război de culise, implicat fiind, la un moment dat, chiar fostul ministru al Apărării, liberalul Teodor Atanasiu (marele perdant al ultimelor alegeri parlamentare, la Buzău), atunci când a fost refuzat Consiliului Judeţean Buzău dreptul de a amenaja noua groapă de gunoi în zona Cochirleanca, pe motive de strategie militară, noul amplasament urmând să fie în imediata apropiere a aerodromului de la Boboc.
În acest episod Cezar Preda avea să fie ajutat de fostul preşedinte (puşcăriaş) al CJ Buzău, liberalul Cristi Bâgiu, pe atunci senator. Ulterior, întreaga opoziţie politică de la Buzău avea să conteste orice iniţiativă a social democratului Victor Mocanu, dezinformând populaţia vizavi de „adevăratele” binefaceri ale unei asemenea investiţii, chiar cu bani europeni, şi nerambursabili. De la aproximativ 50 de milioane de euro, finanţarea europeană a fost redusă la 36 de milioane (mai puţin investiţia pentru groapa de gunoi) pentru ca într-o altă fază, odată cu ieşirea municipiului Buzău din asociere (mişcare fatală pentru viitorul investiţiei în sine), finanţarea să se reducă la 27 de milioane de euro. Programul avea să fie tras pe linie moartă, după ce deputatul Cezar Preda a convins şi autorităţile publice de la primăriile Râmnicu Sărat, Nehoiu şi Gălbinaşi să se retragă şi ele din asociere, investiţia europeană nemaifiind eligibilă pentru că asocierea nu avea un număr suficient de beneficiari.
De data aceasta, preşedintele Neagu este decis să reia colaborarea cu Comisia Europeană pe ideea vechiului Master Plan, el sperând să obţină, în cadrul următorului exerciţiu bugetar 2014-2020, cel puţin 27 de milioane de euro, finanţare nerambursabilă.