
Pe palierul lor, primarii de comune îşi consumă charisma, de regulă, doar în timpul campaniilor electorale, pentru ca întreaga perioadă de mandat activitatea lor să fie orientată doar spre proiecte neînsemnate, ca durată ori interes public de perspectivă, prestaţii care vor înlesni, eventual,
doar un nou succes la urne, pentru o altă „pauză” de patru ani. Într-un astfel de context ideatic, exemplul primarului de Mărăcineni, Constantin Dumitru, dincolo de faptul că iese din tipare, ar putea părea chiar curajos. Să ieşi în faţa electoratului, lunar, să dai socoteală, nu ar putea fi decât la îndemâna unui şef de administraţie care este cu agenda la zi.
Pe de altă parte, odată luată decizia ca la fiecare sfârşit de lună să prezinte raportul de activitate în faţa concetăţenilor, practic, primarul Titel Măleanu şi-a asumat termenele de execuţie ale tuturor proiectelor de investiţii de interes public. De altfel, pe modelul unor astfel de întâlniri au fost posibile multe dintre corectările la lucrările de canalizare, de exemplu, la întâlnirile cu cetăţenii fiind invitaţi, la momentele respective, reprezentanţii proiectantului sau ai constructorului. Proiectul de înlocuire a reţelei de apă potabilă, dar şi etapele de extindere pe toate drumurile localităţii a fost ajustat din mers, tot în urma unor discuţii la întâlnirile publice, principalul câştig fiind, după spusele primarului Titel Măleanu, reducerea pierderilor şi a consumurilor de apă neacoperite, mai pe româneşte furturi.
Întâlnirea publică rezervată lunii aprilie a fost folosită şi de primar dar şi de cetăţeni pentru decriptarea unora dintre articolele noului cod fiscal, mai precis cele referitoare la impozitarea veniturilor obţinute de populaţia din zonă în urma activităţilor specifice într-un bazin legumicol.
Perspectivă imobiliară vs. Statut de zonă metropolitană
Puţini mai sunt românii care, şi după cei trei ani de guvernare USL, să mai creadă în buna intenţie a aleşilor şi a guvernanţilor, tagma acestora din urmă incluzând toate palierele de decizie, până la ultima celulă administrativă – comuna. Promisiunile din campaniile electorale au rămas, de fiecare dată, doar pe hârtie, noile guvernări funcţionând doar în virtutea inerţiei, ori, în cele mai fericite cazuri, la presiunea străzii sau obligaţi de Directive UE.
În cazul judeţului Buzău, una dintre excepţiile la regulile prezentate în paragraful introductiv o face administraţia publică a comunei Mărăcineni, care în ultimii şapte ani este condusă de primarul Constantin Dumitru, cunoscut mai ales după supranumele „Titel Măleanu”.

În termeni economici, piaţa imobiliară şi interesul urbanistic urmărit de o administraţie publică într-o anumită zonă sunt două premise care se influenţează reciproc, dar de armonizarea celor două principii se fac răspunzătoare numai administraţiile locale care au arondate zonele respective. Cu alte cuvinte, o anume comunitate are şanse la dezvoltare imobiliară numai dacă cei care dispun de elementul de decizie îl şi folosesc fie la momente oportune (proiecte de investiţii imobiliare în parteneriat public privat), fie după o viziune proprie, dar aceasta din urmă legiferată printr-o hotărâre a Consiliului Local. În cazul comunei Mărăcineni, viziunea de dezvoltare urbanistică a localităţii (cu toate satele componente) putem spune, fără nici o exagerare, că aparţine primarului Constantin Dumitru, evident, sub girul Consiliului Local.
Administraţia judeţeană a hotărât, cu mai mulţi ani în urmă (n.r.- chiar în perioada comunismului, pe timpul prim secretarului Cotoi), că expansiunea urbanistică de tip locuinţe a municipiului Buzău va urmări zona către malul stâng al râului Buzău, adică pe teritoriul comunei Mărăcineni, localitatea câştigând aşa zisa competiţie cu celelalte zone limitrofe - Verneşti, Costeşti sau Ţinteşti, acolo fiind preferate, de administraţia municipală ori (mai nou) de dezvoltatori, investiţiile urbanistice de tip industrial.
În acest sens, primarul Constantin Dumitru a dedicat o parte importantă din cel de-al doilea mandat dezvoltării imobiliare a zonei, pentru ca acum să se dovedească a fi un pas important în întâmpinarea proiectelor urbanistice judeţene. Exceptând arondarea zonelor în care au fost concesionate loturi de terenuri pentru construirea de locuinţe în baza unor legi speciale (pentru tineri, ori persoane cu probleme sociale deosebite), unele dintre cele mai importante măsuri luate de primarul de Mărăcineni a fost redimensionarea zonei de intravilan a comunei. La ora actuală zona construibilă a comunei este triplată, în comparaţie cu perioada anilor 2000, de exemplu, ceea ce a făcut ca şi oferta imobiliară să crească proporţional.
Drumuri pe bandă rulantă
În aceste condiţii, administraţia locală şi-a asumat, practic, execuţia căilor de acces, drumuri care într-un plan cadastral delimitează viitoare mini cartiere, unde, pe măsură ce acestea se vor dezvolta, Primăria va pune la dispoziţie toate utilităţile: energie electrică, apă curentă, servicii de apă canal, colectare reziduuri menajere.
Interesant este inclusiv faptul că majoritatea cetăţenilor a înţeles demersurile primarului lor, ei sesizând că armonizarea teritoriului din punct de vedere urbanistic, mai devreme sau mai târziu le va aduce şi lor foloase, pentru că ei sunt cei care deţin terenurile, mai nou introduse în categoria intravilan şi că, la momente oportune, pot specula piaţa imobiliară în folosul lor prin vânzarea de loturi de casă. Mai mult, într-o astfel de perspectivă, un grup de proprietari a convenit, recent, să cedeze Primăriei Mărăcineni o parte din terenurile lor pentru construirea unui drum, adică tocmai pentru a facilita accesul la proprietăţi care ar putea fi exploatate pe piaţa imobiliară. (Gigi Manole)