Conform unei părţi a presei locale, psihoza „extemporalelor“ lui Bîgiu a atins, vineri după-amiază, paroxismul, după ce a apărut știrea „pe surse“ conform căreia unul dintre mandatarii financiari ai organizației județene a Partidului Național Liberal din campaniile electorale, Marius Lungu,

 ar fi fost ridicat, la prânz, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. S-a speculat că Lungu ar da declarații într-un dosar aflat în lucru la Direcția Națională Anticorupție, bazat pe „extemporalele“ lui Cristinel Bî­giu, care susține că o parte din banii obținuți prin mită în anul 2008, 250.000 euro, i-ar fi dat pentru campaniile electorale ale Partidului Național Libe­ral din acel an. Informația în cauză a căpătat o tentă mai mare de seriozitate după ce Marius Lungu, director exe­cutiv adjunct al Direcției Economice a Consiliului Județean, nu a putut fi contactat în cursul după-amiezii, având telefonul mobil închis.

Tot din presa locală aflăm că lucrurile au fost oarecum luminate chiar de o declaraţie pe care Marius Lungu a dat-o şi conform căreia “tăcerea” sa s-a datorat doar simplului fapt că el ar fi participat la un curs post-universitar, pe care îl frecventează de câteva weekend-uri, cu tema management în administraţia locală. De asemenea, el a mai spus că, în campaniile electorale din anul 2008, nu a îndeplinit funcția de mandatar financiar al PNL Buzău, funcția în cauză fiind deținută de un alt coleg de partid de la acea vreme.

Cât adevăr spune, la un moment dat, Marius Lungu şi de ce ar ascunde alte realităţi, asta probabil că va rămâne pentru totdeauna în bucătăria internă a organizaţiei liberale buzoiene. Totuşi, urmând exemplul fostului său şef pe linie politică, ce a început să dea drumul la informaţii pe bandă rulantă, cu efect ucigător în configuraţii politice locale şi naţionale, ar fi posibil ca în viitorul nu pşrea îndepărtat să aflăm cine a manipulat, cu adevărat, sumele de care se face vorbire în campania electorală a anului 2008 în curtea PNL Buzău.

Campania electorală invocată nu este atât de îndepărtată încât să nu ne amintim că într-adevăr Marius Lungu era prezentat drept trezorierul organizaţiei, dar una este să ocupi o funcţie şi alta este să şi dispui de ea. De aceea şi reţinerile economistului fost şef la CEC Buzău. În ciuda declaraţiei lui Marius Lungu în presa locală cum că el nu ar fi fost chemat să dea cu subsemnatul la DNA, ci ar fi fost la cursuri de specializare în managementul public, s-ar părea că notiţa a fost scrisă chiar în faţa inspectorilor DNA, cu “recomandarea” ca amănunte să fie obţinute tot de la denunţătorul de serviciu, Cristi Bîgiu, mai ales că acesta a fost şi şeful acelei campanii.

Cu uşurinţă ne amintim că în acea perioadă la Buzău se afirma în mediul politic local liberala Mariana Tudor, care în campania din 2008 obţinuse chiar o candidatură pentru una dintre funcţiile de deputaţi în Parlament din partea PNL Buzău. Cum aceasta era considerată trompeta lui Bîgiu în Consiliul Judeţean şi implicit în teritoriu, acesteia nu i-a fost prea greu să-şi convingă şeful de campanie că este cea mai în măsură să valorifice, în număr de voturi, mare parte din cei 250.000 de euro primiţi sub formă de mită electorală. Că Mariana Tudor a avut pe mână sume importante în campania din 2008 nu am aflat-o din bucătăria liberală, ci tocmai de la primari din teritoriu, care erau amăgiţi cu diverse sume în schimbul orientării cât mai multor voturi în folos personal. Mai mult, înţelegând, probabil cu cine aveau de-a face, chiar o parte dintre colegii de partid, care la finele campaniei au înţeles că prestaseră voluntariat, au înaintat plângeri la Centru de pe urma cărora au aflat, se spune, că indemnizaţiile lor de activişti plecaseră din sacoşa de campanie tocmai în… buzunarul candidatei! De aceea Marius Lungu, pentru al cărui caracter garantăm şi noi, a considerat, probabil, că e mai corect ca de tot ceea ce înseamnă cheltuirea banilor de campanie să răspundă Cristi Bîgiu şi, între alţii, Mariana Tudor!

De altfel, despre corectitudinea cu care campania liberală de la Buzău a fost administrată financiar, presa de la acea vreme consemna:   

“EXCLUSIV: PNL Buzău se află în pragul executării silite pentru o creanţă de peste 90.000 de lei

Societatea comercială Sistelese Impex din Bucureşti a cerut unui executor judecătoresc din Buzău începerea procedurii de executare silită privind filiala buzoiană a Partidului Naţional Liberal (PNL), după ce aceasta din urmă nu şi-a onorat un contract de prestări servicii, în legătură cu campania electorală, în valoare de aproape 90.000 de lei.

Potrivit unei adrese a executorului judecătoresc transmisă societăţii, obţinută de agenţia MEDIAFAX, executorul a emis în 7 octombrie 2009 dispoziţii de poprire pe conturile PNL Buzău aflate la aproape 20 de bănci.

Astfel, PNL Buzău, a ajuns în situaţia executării silite după ce Secţia comercială a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, a decis în 17 noiembrie 2008 somarea PNL Buzău la plata către Sistelse Impex a sumelor de 87.267 lei, reprezentând facturile de plată pentru serviciile oferite, 9.454 de lei, reprezentând penalităţile de întârziere aferente şi 3.044 de lei, cheltuielile de judecată.

Concret, în 9 septembrie 2008, societatea comercială Sistelse Impex Bucureşti a depus o cerere ce avea ca obiect somaţia de plată privind Organizaţia Judeţeană PNL Buzău. În motivarea acestei cereri, societatea a arătat instanţei că la 24 aprilie 2008, între Sistelse Impex, în calitate de vânzător (furnizor) şi Organizaţia Judeţeană PNL Buzău, în calitate de cumpărător (beneficiar), s-a încheiat un contract de prestări servicii tipografice.

Potrivit actelor din dosar, obiectul contractului a fost executarea de către societatea Sistelse a unor postere cu reprezentarea grafică a candidaţilor PNL pentru comunele din judeţul Buzău. Pentru aceste postere au fost lansate comenzi ferme, se mai arată în acţiunea depusă la acea vreme în instanţă. Pentru aceste comenzi au fost emise trei facturi fiscale.

Societatea a făcut dovada în instanţă la acel moment că toate tipăriturile ce au făcut obiectul contractului încheiat între părţi au fost executate, livrate şi acceptate de către PNL Buzău în condiţii calitative ridicate, respectând datele tehnice din anexele la contract.

Potrivit deciziei Judecătoriei sectorului 3, care a rămas irevocabilă prin nerecurarea sentinţei (partea condamnată PNL nu a exercitat nicio cale de atac împotriva acestei decizii - n.r.), instanţa a reţinut că între Sistelese Impex şi PNL Buzău s-a încheiat contractul comercial numărul 80, din 24 aprilie 2008, în baza căruia societatea comercială a emis trei facturi fiscale în valoare totală de 87.267,46 lei, reprezentând contravaloare produselor livrate.

PNL Buzău nu a făcut dovada de plată a acestei sume, mai notează instanţa în motivarea sa, deşi a acceptat expres, prin semnare şi ştampilare, facturile fiscale menţionate în cadrul dosarului.

Pentru întârzierea la plată, cumpărătorul, respectiv PNL Buzău, s-a obligat să plătească conform contractului, penalităţi de întârziere de 0,1 la sută pe zi. Instanţa mai arată că societatea a calculat penalităţi de întârziere în sumă de 9.454,53 lei.

Instanţa a decis la acel moment să admită cererea societăţii Sistelese şi a somat PNL să plătească 87.267,46 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale, 9.454,53 lei, penalităţi de întârziere aferente de 0,1% pe zi, calculate până la 1 septembrie 2008 şi 3.044 lei, cheltuieli de judecată.

Hotărârea a rămas irevocabilă, astfel că avocatul societăţii, Cătălin Dancu, a solicitat punerea în executare a hotărâri, astfel că executorii buzoieni au demarat procedurile. Întrucât sumele identificate în conturile PNL Buzău nu au acoperit prejudiciul constatat, executorul judecătoresc a trecut la procedura identificării bunurilor mobile şi imobile ale organizaţiei.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Sistelse Impex SRL are ca obiect principal de activitate fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hârtie şi carton, administrator fiind Doru Sebastian Mureşan, care este şi unul dintre cei trei asociaţi ai firmei. Printre obiectele secundare de activitate se află şi cea de tipărire.”

Gigi Manole