* România, partener de top în revoluţia europeană a microelectronicii!

După ce, în octombrie 2024, la Guvern, au fost semnate contracte majore, finanţate din PNRR în domeniul 

microelectronicii, realizate în parteneriat de corporaţii renumite împreună cu instituţii academice de top din România, azi Universitatea Politehnică din Bucureşti devine parte a unui proiect revoluţionar european, NanoIC. Bugetul de 2,5 miliarde de euro reflectă importanţa critică a proiectului pentru viitorul digital al Europei. Inaugurarea proiectului-pilot din Belgia, reprezintă începutul unei noi ere în dezvoltarea semiconductorilor: investiţia strategică se transformă într-o realitate operaţională capabilă să schimbe cursul industriei globale şi să asigure suveranitatea tehnologică a Europeia

„Participarea României în NanoIC este o recunoaştere a excelenţei în cercetare la cel mai înalt nivel. Consorţiul este extrem de restrâns şi exclusivist, format din numai 6 parteneri de referinţă mondială, din Belgia, Franţa, Germania, Finlanda şi Irlanda. Rolul Politehnicii este de a fi „ochii tehnici” ai proiectului, asigurând că fiecare inovaţie este testată la cele mai riguroase standarde de performanţă mondială. Mă bucur că eforturile făcute în timpul mandatului meu de premier încep să se vadă: sute de milioane de euro din PNRR se transformă în laboratoare, infrastructură de date, cercetare aplicată, toate susţinând formarea unei noi generaţii de specialişti.

Iar faptul că România devine, prin participarea în NanoIC, partener activ în această întrecere globală arată că putem fi competitivi la cel mai înalt nivel tehnologic. Este un pas important pentru industria românească, pentru mediul academic şi pentru viitorul tehnologic al ţării şi îl felicit pe rectorul Universităţii Politehnice, dl Mihnea Costoiu! Tenacitatea şi perseveranţa sa pun România pe direcţia corectă: aceea de a transforma cercetarea în infrastructură, infrastructura în inovaţie, iar inovaţia în competitivitate reală pe pieţele globale”,a transmis Marcel Ciolacu.

România a dat lovitura pe plan european: intrăm într-un proiect „inimaginabil până acum” şi reprezentăm Europa de Est / „Inteligenţa românească lucrează de la egal la egal cu liderii mondiali”

Uniunea Europeană (UE) a lansat cea mai mare linie-pilot a Actului european privind cipurile,NanoIC, la IMEC Leuven, o etapă importantă pentru dezvoltarea şi producţia europeană de semiconductori, transmite Comisia Europeană (subiectul pe larg, aici). Găzduit de IMEC (Belgia), partenerii săi includ CEA-Leti (Franţa), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), CSSNT (România) şi Institutul Naţional Tyndall (Irlanda). Centrul pentru Ştiinţa Suprafeţei şi Nanotehnologie (CSSNT-Universitatea Politehnica Bucureşti) este o instituţie de cercetare ştiinţifică, după cum îi spune şi numele, în domeniul specializat al ştiinţei suprafeţei şi al nanotehnologiei, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti (UPB). Rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a explicat de ce acest proiect e atât de important pentru România.

„România, prin Politehnica Bucureşti, devine parte din cea mai mare iniţiativă europeană din domeniul microelectronicii. Există momente în istorie când planurile devin realitate iar direcţia industriei unei ţări capătă cu totul altă semnificaţie. Pe 9 februarie 2022, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţa, la Bruxelles, EU Chips Act – strategia prin care Europa îşi propune să preia conducerea la nivel mondial în industria semiconductorilor. La exact patru ani distanţă, marcăm o victorie uriaşă pentru cercetarea europeană şi românească: lansarea oficială a proiectului NanoIC.

Este o iniţiativă colosală, evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefineşte limitele fizicii şi ale ingineriei. Miza? Cucerirea scării Angstrom (sub 2 nanometri). La acest nivel microscopic, limitele fizicii clasice sunt depăşite, lăsând loc unei noi generaţii de circuite integrate, cu o densitate de tranzistori şi o eficienţă inimaginabile până acum.

De ce este acest moment vital pentru noi? Pentru că Politehnica Bucureşti nu este un simplu partener în acest proiect. Suntem singurul reprezentant al Europei de Est într-un consorţiu de elită, alături de giganţii tehnologici ai continentului (precum IMEC, CEA-Leti sau Fraunhofer). Inteligenţa românească de la UPB lucrează acum, de la egal la egal, cu liderii mondiali pentru a dezvolta tehnologiile care vor susţine Inteligenţa Artificială, comunicaţiile 6G şi calculul cuantic în deceniile următoare”, a spus rectorul Mihea Costoiu.