„În această parte de judeţ, noi am fi ca în cazul Chinei cu Hong-Kong-ul. Vecinii noştri sunt mai mari, ca suprafaţă, dar noi suntem mai puternici economic!”

Comparaţia aleasă de primarul Constantin Croitoru este,

 avident, exagerată, dar ea transpune exact în teritoriu rezultanta tuturor programelor sociale şi economice elaborate de guvernele postdecembriste, indiferent de culoarea politică. Dacă s-ar pune în aplicare proiectul de regionalizare, discutat la un moment dat în cercurile politice, în sud vestul judeţului Buzău ar putea apărea o „capitală de zonă” la Glodeanu Sărat, dar asta nu ar însemna că statutul localităţii respective ar avea inclusiv acoperire în puterea economică. La aceasă oră, cea mai puternică localitate din această parte a judeţului Buzău este comuna Amaru, asta pentru că în ultimii doi trei ani pe raza localităţii au început să funcţioneze o serie de agenţi economici, pe domeniul zootehnic, dar şi al procesării produselor agroalimentare.

Cea mai mare investiţie, şi nu doar din Amaru, ci pe toată această zonă este o fermă de pui, care în final va funcţiona cu 36 de hale, cu o capacitate de un milion de pui pe serie, adică o livrare la 45 de zile. O investiţie enormă. Singura condiţie pe care administraţia locală a pus-o investitorului a fost ca angajaţii să fie din comună. Deocamdată oamenii sunt derioşi, îşi plătesc impozitele, ceea ce face ca, alături de celelalte investiţii de pe raza localităţii să ajungă bugetul local la aproximativ 10 miliarde de lei.

 

„Acum este momentul să reclam iniţiativa vicepremierului Dragnea, spune primarul Constantin Croitoru, şi modul în care a înţeles să echilibreze bugetele în teritoriu în funcţie de posibilităţile financiare existente. Astfel, mie îmi mai revin doar 5 miliarde de lei, în timp ce alte administraţii care nu au rezulate atât de bune la colectarea taxelor şi impozitelor locale, dar şi la atragerea de investiţii şi investitori, primesc cadouri financiare, zic eu, nemeritate. Cel care are venituri proprii de 2 miliarde de lei primeşte 13 miliarde de lei în completare şi nu mi se pare normal, pentru că la mine miroase şi a pui, şi a porci şi a vaci în comună, dar până la urmă, vorba unui investitor local, miroase a bogăţie. Revenind, aceste investiţii, pe lângă taxele locale mai înseamnă şi locuri de mucă pentru localnici. Până să apară investitorii, Primăria avea peste 200 de dosare sociale. Acum nu sunt mai mult de 80. De exemplu, ferma de pui va ocupa, la final, aproximativ 180 de locuri de muncă”.

 

Pe teritoriul comunei Amaru mai funcţionează un agent economic important, o firmă cu capital străin, din Danemarca. La Amaru au stabilit sediul – SC Amaru Trade, dar ei lucrează terenuri cumpărate pe teritoriul localităţilor Pietroasele, Săhăteni şi Smeeni. În schimb, tot ceea ce recoltează este depozitat la Amaru. Aşa s-a ajuns ca localitatea Amaru să fie cunoscută în Danemarca. Un alt investitor construieşte acum, înspre Glodeanu Sărat, patru hale pentru creşterea porcilor, inclusiv FNC (Fabrică de Nutreţuri Combinate). Şi acolo vor fi locuri de muncă – undeva la 10 – 15 angajaţi, şi impozite către bugetul local. Mai este încă o fermă de pui, care acum activează cu două hale – alte impozite pe clădiri şi câteva locuri de muncă.

 

„(...)Dar eu revin încă o dată la măsura de uniformizare a lui Dragnea şi spun că nu este în regulă. Vorbeam cu colegul de la Glodenau Sărat, care îmi spunea că la o eventuală regionalizare Amaru va fi arondat unităţii administrative Glodeanu Sărat, pentru că suntem mai mici, dar noi am fi precum China şi Hong-Kong. La Glodenau Sărat cea mai mare unitate economică este o fabrică de borş, care îşi desfăşoară activitate într-o cameră, pe când la noi sunt investiţii de miliarde de lei. Alt exemplu – Movila Banului – unde nu este nici o investiţie pe raza comunei, în schimb danezii care sun la noi au probleme cu primăriţa, care nu vrea să le recunoască dreptul de folosinţă, sau chiar de proprietate asupra unor terenuri cumpărate, şi pe care le lucrează ea... Aceşti investitori nu au venit întâmplător la Amaru, doar pe picioare nu i-am spălat... şi atunci să vină Dragnea să dea bani la fel la toţi, nu cred că este normal!”

 

Dincolo de faptul că măsura luată de Dragnea ar putea crea mai degrabă probleme în teritoriu, unii dintre primari acum văduviţi de susţinere financiară de la Centru putând să arate oarece dezinteres vizavi de colectarea taxelor şi impozitelor locale, mai ales recuperarea datoriior istorice, ei susţin că banii de la bugetul statului ar fi putut fi utili pentru alte investiţii publice care. De exemplu, să vină în întâmpinarea investitorilor străini. În cazul primarului Croitoru, acesta s-a văzut nevoit să explice investitorilor de la cea mai mare fermă de pui din judeţ că nu poate nici măcar să balasteze, mai ales să asfalteze, un drum pe o lungime de aproximativ doi kilometri, care face legătura obiectivului economic cu drumul judeţean din Amaru. În condiţiile impuse de Dragnea, singurele cheltuieli care mai pot fi susţinute de administraţiile locale sunt cele de supravieţuire, ori cel mult de întreţinere a investiţiilor de interes public existente.

 

La această oră, probabil că Amaru este singura comună din judeţ care are toate drumurile care fac legătura între satele componente asfaltate. În perioada imediat următoare ar trebui să fie demarat un program de asfaltare a străzilor din satul Amaru, care se desprind din drumul judeţean. Este vorba de un proiect care este pregătit încă din 2012.

„Politicienii de la Bucureşti dau vina pe primari că noi nu am avea pregătite proiecte, de aceea nu sunt investiţii. Să vină la Amaru, să vadă proiecte pe asfaltări, pe extindere reţele de apă potabilă, pe canalizare, ceea ce înseamnă că am cheltuit sume importante pe studii de fezabilitate şi consultanţă. Cred că este timpul ca politicienii să se îngrijească la modul serios ca aceste cheltuieli să fie recuperate prin finanţări efective în lucrări de interes public. Noi, primarii, ne-am asumat şi ne-am respectat angajamentele. Acum e rândul lor. Aceste proiecte au costat bani şi pe noi nu ne încălzeşte cu nimic că ni se spune că sunt proiecte aprobate dar trecute pe lista de aşteptare a finanţărilor!

Primarii din teritoriu sunt prinşi undeva la mijloc: pe de o parte în urma controalelor anuale Curtea de Conturi ne suspectează că nu am folosit eficient fondurile publice, fiind vorba doar de studii de fezabilitate şi consultanţă, iar pe de alta, dacă nu am avea proiecte ar ieşi unul ca Dragnea pe televizor şi ne-ar acuza că nu suntem interesaţi de viitorul comunităţilor noastre. Cred că fiecare trebuie să fie responsabil acolo unde este ales să facă treabă. Noi primarii ne-am făcut treaba de fiecare dată!” (Gigi Manole)