Construirea autostrăzii A7, care leagă Moldova de Bucureşti, a dat ocazia autorităţilor judeţene să profite de o astfel de oportunitate pentru implementarea unui proiect independent, care presupune construirea unei şosele, variantă ocolitoare, pentru preluarea traficului
de pe Drumul Naţional 10, spre şi dinspre Nehoiu-Siriu-Braşov. Primul pas a fost făcut, în sensul contractării studiului de fezabilitate.
Şi lucrurile s-au oprit. Totuşi, opinia publică luase la cunoştinţă despre un anume model de adminstraţie publică, atunci când autorităţi locale, judeţene, factori politici şi instituţii de specialitate iau decizii în favoarea comunităţilor. Pentru finanţare, au fost deja promovate proiectele de hotărâre, adoptate atât de Consiliul Judeţean Buzău, cât şi de Consiliul Local Verneşti, în baza cărora să fie identificat capitolul de finanţare, printr-un Program Operaţional de Transport(2021-2027), dar şi o variantă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ultimele informaţii legate de parcurgerea etapelor pentru finanţare par să indice reluarea calculelor pentru plăţile către consultanţii tehnici.
Pe parcursul anului 2025, instituţia Consiliului Judeţean Buzău a accesat şi derulat câte un proiect nou aproape la două săptâmâni, la care s-au adăugat investiţiile multianuale. Cele mai multe dintre acestea au fost implementate pe segmentul de Sănătate. Spitalul Judeţean de Urgenţe a fost, de altfel, beneficiarul celor mai multe proiecte de investiţii, fie că a fost vorba despre reabilitări structurale şi eficientizări privind consumul energetic, fie investiţii pentru reducerea riscului de infecţii nosocomiale, sau infuzii financiare pentru retehnologizări şi asimilare de tehnică medicală la standarde internaţionale. Repunerea în funcţiune a Spitalului de la Pârscov, ca secţie externă a Spitalului Judeţean de Urgenţe, sau recalibrarea şi modernizarea Unităţii medicale de la Smeeni, sunt alte două exemple de investiţii pentru reabilitarea şi emanciparea sistemului public de sănătate.
Investiţiile pentru reabilitarea infrastructurii pe Învăţământ au vizat unităţile din aria de competenţă, exclusiv cele din administrarea Primăriei Buzău. Pentru anul 2025, Consiliul Judeţean Buzău a orientat investiţii importante către zona de învăţământ special, cu cinci proiecte importante, între care eficientizarea Liceului Special pentru copii cu deficienţe auditive, eficientizarea Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă din municipiul Râmnicu Sărat, dar şi amenajarea unei baze sportive pentru nevăzători şi o sală multifuncţională pentru persoane cu dizabilităţi, un obiectiv unicat la nivel naţional.
Investiţiile pe fonduri europene au acoperit, în principal, necesităţile pentru modernizarea infrastructurii rutiere judeţene, cea mai însemnată dintre acestea fiind reabilitarea drumului spre comuna Bisoca, începând de la joncţiunea cu DJ 203K, Mânzăleşti. Alte două mari proiecte sunt în etape diferite de accesare a programelor europene, primul fiind cel pentru continuarea modernizării drumului judeţean DJ 203K, de la Podul Muncii (Mânzăleşti), până la Plaiul Nucului (Lopătari) un proiect aflat în faza de adjudecare a contractului de execuţie, precum şi cea de-a doua etapă, reabilitarea tronsonului Plaiul Nucului – Nehoiu, care va face joncţiunea cu Drumul Naţional 10B, acesta fiind şi momentul realizării unui inel turistic prin care Valea Buzăului va fi conectată cu Valea Slănicului, de la Nord la Sud.
Pentru noua conducere a Consiliului Judeţean, marea provocare va fi implementarea proiectului pentru reabilitarea şi modernizarea drumului care facilitează accesul la rezervaţia naturală Vulcanii Noroioşi. Tronsonul de drum, chiar dacă pe o lungime de numai 14 kilometri, presupune asumarea unor lucrări de complexitate ridicată, ceea ce face apel la profesionalismul constructorului, dar la fel de importante vor fi demersurile autorităţilor judeţene, care vor trebui să identifice soluţii pentru deblocarea sumelor, de la, bugetul statului, care să acopere cheltuielile considerate neeligibile, care vor depăşi 30 de milioane de euro.