Marţi, 24 iunie 2025, în sala D. Filipescu şi cu organizarea Consiliului Judeţean Buzău, a avut loc întâlnirea oficială cu evaluatorii UNESCO, pentru vizita de revalidare a Geoparcului Ţinutul Buzăului. În cadrul întâlnirii a fost prezentat şi 

Raportul de progres al Geoparcului de la validarea UNESCO până în prezent. Delegaţia evaluatorilor este condusă de un croat şi un spaniol.

Chiar dacă programul de activităţi în scop oficial a fost statuat în intervalul 23-26 iunie, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Petre a considerat că un moment de importanţă judeţeană, oficierea revalidării Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului, poate căpăta mai multă strălucire fiind organizat într-o zi de Sărbătoare Naţională, Ziua Iei româneşti, de altfel, un aspect remarcat şi de oaspeţii Buzăului.

Departamentul pentru Promovarea Turismului şi Executivul Consiliului Judeţean şi-au asumat rolul de gazde, în timp ce coordonatorul ştiinţific şi manager general al Asociaţiei Ţinutul Buzăului, Răzvan Popa, a îndeplinit sarcina amfitrionului, acesta făcând prezentările delegaţiei UNESCO, condusă de Goran Radonic, din Geoparcul Internaţional UNESCO Papuk (Croaţia) şi Ivan Cortijo Sanchez, din Geoparcul Internaţional UNESCO Villuercas Ibores Jara (Spania). Managerul Răzvan Popa a fost însoţit şi de Alexandru Andrăşanu, preşedintele Forumului Geoparcurilor din România, de altfel, un prieten al celor doi oaspeţi, precum şi de Laurenţiu Petrescu, decanul Facultării de Geologie din cadrul Universităţii Bucureşti, instituţie de învăţământ care a iniţiat şi a girat demersurile pentru înfiinţarea şi promovarea Ţinutului Buzăului şi a turismului judeţului Buzău.

Goran Radonici, primul dintre cei doi evaluatori principali, a lăsat de înţeles că în pregătirea vizitei la Buzău au conspectat un „instrumentar”, pus la dispoziţie de forurile UNESCO, din care au extras primele două concluzii: Geoparcul Ţinutul Buzăului prezintă foarte multe asemănări cu geoparcurile pe care ei le reprezintă, în numele Croaţiei şi Spaniei, pe de altă parte lăsând de înţeles că în acelaşi mod au aflat că zona Geoparcului Ţinutul Buzăului nu este dezvoltată din punct de vedere economic; de aceea, Ţinutul Buzăului, prin statutul internaţional, poate deveni o alternativă la o dezvoltare sustenabilă a zonei. Într-un astfel de context, prezentat de vorbitorul croat, s-a formulat şi ideea că vizita de reevaluare nu va fi o „inspecţie”, ci mai degrabă un exerciţiu în teren pentru orientare, proiecţii şi bune practici.

Conform unor informaţii prezentate de Departamentul pentru Promovarea Turismului din cadrul Consiliului Judeţean, delegaţia evaluatorilor va avea şi o ţintă, anume vizitarea comunelor Berca, Scorţoasa, Bozioru, Odăile, Colţi, Mânzăleşti şi Lopătari, mai ales că la momentul acreditării Ţinutului, în urmă cu patru ani, evaluatorii de atunci au făcut recomandări ce vizau zonele respective. Nu în ultimul rând, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Petre a prezentat inclusiv investiţiile implementate de instituţia pe care o coordonează, exemplele fiind date pe zona reabilitării şi modernizării infrastructurii rutiere. Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean care se desprinde din Drumul Naţional 10 şi urmează traseul Pârscov – Cozieni – Bozioru (cu Odăile) – Brăeşti este o investiţie atrasă de Consiliul Judeţean, care contribuie la ridicarea statutului patrimonial şi turistic în zonă. De asemenea, modernizarea Drumului Judeţean 203K, pe Valea Slănicului până la Vintilă Vodă, şi perspectiva imediată a implementaării unei investiţii pe un tronson în completare (Vintilă Vodă – Lopătari), reiterează agenda instituţiei judeţene pentru susţinerea şi dezvoltarea turismului, sub toate formele, în Ţinutul Buzăului.