Nu am fost după „Gloria Buzău” la vreun meci în deplasare, dar acasă am stat 90 de minute cocoţat pe gard (la meciul cu Sportul Studenţesc al tânărului Hagi) sau am tropăit din primul minut, pe o lapoviţă cu vânt rece (la un meci de cupă cu Poli Iaşi) până la ultimul fluier.

Fără să mă declar un fan, am iubit „Gloria Buzău”. Mai mult, imnul din Crâng, la vremea primei promovări, pe timpul comuniştilor, mi-a ţinut inima tare într-o „misiune” patriotică pe un şantier al tineretului, alături de alţi 24 de colegi, unde am fost obligaţi să lopătăm tone de cărbune zilnic, timp de trei luni.

Nu aş fi scris nimic despre ultimele evenimente legate de simbolul fotbalului buzoian şi comentariile aferente, despre echipa fanion a judeţului şi soarta brandului „Gloria Buzău”, dacă nu-l citeam pe colegul Mihai Baltag. În opinia mea, la acest moment Mihai este liderul jurnaliştilor sportivi buzoieni, şi el ştie că îl apreciez. Dar… nu pot fi de acord cu el când a spus: „Fotbalul buzoian şi-a recuperat marca sub care a scris istorie. Una frumoasă, din epoca romantică, cu participările în primul eşalon şi în Cupa Balcanică, cu trăirile extreme care au făcut să fremete ani la rândul tribunele din Crâng, dar şi cu partea întunecată, care avea să o doboare în final, implicarea în mafia pariurilor care a dus la falimentul şi apoi dispariţia ei” .

Nu sunt de acord, Mihai, cu o astfel de abordare. „Gloria Buzău” nu a fost niciodată marca lui Tulpan şi a celor cu care, de la un moment dat, forma o clică. Gloria Buzău, brand sau echipă, au fost create pentru buzoieni şi ale lor au fost în orice minut, pe gazon sau în afara lui! Tulpan şi gaşca lui şi-au însuşit brandul nostru, al buzoienilor, l-au confiscat în interes propriu şi, da, au ajuns până acolo (atât de jos şi josnic!) încât să angajeze  clubul şi brandul „Gloria Buzău” în activităţi mafiote pe zona pariurilor. 

Sunt de acord, însă, ca aceluiaşi Tulpan să i se recunoască aportul imens la imaginea clubului şi a judeţului (el fiind argeşean) pe timpul când făcea echipă cu Cristian, Ivana, Neculce, Mitică Ghizdeanu, Stan sau Negoescu, Dumnezeu să-l odihnească. Îmi amintesc cum la momentul primei promovări se comenta despre golaverajul Gloriei de la Buzău comparativ cu al lui Ajax Amsterdam…

După ce Tulpan a ieşit din iarbă, mai ales după ce a trecut şi prin politica mare, ca senator de Buzău, clubul din Crâng a devenit „fabrica” de făcut bani a fostului fotbalist, menţinut nepermis de mult în postura de manager la club!! Pe Tulpan îl întâlneam aproape zilnic la uşa fostului primar Boşcodeală. Cred că s-au scurs mulţi bani către Gloria în acea perioadă. Între timp am luat cunoştinţă despre o sentinţă judecătorească, primarul a fost condamnat, clubul a intrat în faliment, dar Tulpan a rămas cu banii!! Cum impostura are obrazul gros, gaşca lui Tulpan a avut timp să exploreze, în numele clubului fanion de judeţ, zona mafiei pariurilor. În acest scandal omul de casă al lui Tulpan a primit o amendă de vreo 200 de milioane de lei vechi, dar „Senatorul” nu a fost atins!

Nu am înţeles niciodată caracterul lui Dan Tulpan, dar mai ales cum de a beneficiat de o astfel de „acoperire”, pentru ca în condiţiile arătate mai sus el să-şi permită pretenţii la masa credală, la vânzarea bunurilor fostului club, acum în faliment, pe motiv că, asta e culmea nesimţirii(!) a împrumutat clubul!! Brandul „Gloria Buzău” a fost recâştigat în Instanţă de primarul Toma. Tulpan cerea, cu acelaşi tupeu, 10 mii de euro pentru ca actuala echipă să-l poată folosi! A mai rămas la dispoziţia lichidatorului palmaresul. Tulpan încă speră că va face bani şi de aici… cu tupeu înainte!

De aceea, Mihai, zic eu, „Gloria Buzău”, ca brand, nu putea fi a lui Tulpan niciodată, nici un moment. „Gloria Buzău” nu a dispărut nici un moment din inima şi mintea buzoienilor. Doar a atras şacali!