booked.net

Share

cuza_voda1.jpgFaptul că pe lângă multiplele şi complexele probleme pe care viaţa trepidantă de zi cu zi le provoacă, mai ales în con­diţiile crizei actuale, s-a propus la un moment-dat reabilitarea unor obiective cu valoare istorică, între care şi strada Cuza Vodă, este meritoriu.

 Înscrisă în evidenţele de patrimoniu ca Rezervaţie de Arhitectură, fosta stradă a Târgului, principala axă comer­­cială a aşezării de odinioară, va ilustra, „pe viu”, aspectul Buzăului din pe­rioada de sfârşit a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Formarea Buzăului ca târg a avut loc înainte de constituirea statului medieval Ţara Românească, pe la 1350 vatra  iniţială a aşezării se afla în apro­­­­pierea Iazului Morilor, nu departe de lunca Buzăului şi vadul de trecere spre Moldova. Loc de popas pentru negustorii şi cărăuşii care tranzitau zona, cu dughene de tot felul şi ateliere meşteşugăreşti – zidari, lemnari, fierari, rotari, curelari etc., ca să enume­răm doar pe cele legate de construcţii, re­pa­rarea şi întreţinerea mijloacelor de transport, în creştere ca număr şi ac­ti­vi­tate de la o epocă la alta, Buzăul va evolua şi din punct de vedere edilitar şi urbanistic. În timp se formează şi Târgul de Jos, aflat în spaţiul dintre  vi­itoarea Hală de Carne şi Peşte (construită în 1896-1898), Iazul Morilor, locul viitoarei Sinagogi, mahalalele Broşteni (de la broaştele din păpurişul de pe malul iazului morilor), Sârbi şi construcţiile din perimetrul viitoarei gări, într-o zonă protejată de pădurile din apropiere. Mai târziu se vor detaşa două nuclee de locuire, în apropierea Episcopiei, înfiin­ţată în jurul anului 1500 şi Mănăstirii Banului. Se consideră că, în secolul XVII, cu­prindea două părţi distincte, târgul şi oraşul propriu-zis. De altfel, mult timp principala stradă cu prăvălii, cârciumi, ateliere şi dughene a purtat numele de Strada Târgului (actuala Cuza Vodă, cu acest nume din 1930), şi făcea legătura cu târgurile de cereale şi animale – Oborul.

Din alte documente constatăm că în 1585, un anume Petre cel Bătrân a donat conducerii târgului, reprezentată de judeţ şi cei 12 pârgari, „case în pazar” (piaţa târgului-n.n.). În 1624, domnitorul Alexandru Coconul întărea Mănăstirii Banu o moară pe apa Buzăului, localizată „din jos de piaţa târgului”, iar în 1761, Episcopia cumpăra case pe Uliţa Târgului.

Dacă avem în vedere documente de epocă şi ceea ce vor relata mai târziu diverşi călători străini, putem intui vatra iniţială a târgului cu uliţe strâmte şi întortocheate ce con­ver­geau către biserica numită la început a popii Mihai şi mai târziu Negustori sau Greci, cu case de joasă înălţime, lipite unele de altele, cu hanuri cu două niveluri, la parter cârciu­ma şi la etaj camerele de dormit. Perimetrul construit cuprindea piaţa de mărfuri (pa­zarul) aflat cam pe locul unde actuala stradă Cuza Vodă coteşte spre Hala de Carne şi Peşte (Hala Obor), între terenul viitorului Palat Comunal, al actualei Şcoli Gimnaziale nr. 5 „Episcop Dionisie Romano” şi Biserica Neguţători, spaţiu traversat de la sud-vest către nord-est, aşa cum am mai menţionat, de Drumul Târgului (Uliţa Târgului), ce se pre­lungea peste Iazul Morilor spre Drumul Bogdanului, cum era cunoscută la acea vreme artera de circulaţie spre Moldova, denumire întâlnită într-un document din 13 octombrie 1619.

Documente din anul 1831 fac referire, între altele, şi la „facerea calda­râmului” pe Strada Târgului, în anul următor s-au luat măsuri pentru ilu­minatul cu felinare cu lumânări din seu, iar în 1833 se continuă caldarâmul spre intrarea din strada Obor. În 1835, unul dintre târgoveţi, Gheorghe Grama, cumpăra un loc în Uliţa Târgului, primele încercări de pavare datând din anul 1836. În acelaşi an, din cauza datoriilor, mai multe case din Uliţa Târgului au fost vândute la mezat (licitaţie – n.n.). Şi în alte documente se menţionează artera comercială cu acest nume: 1840 – Danciu fierarul a cumpărat un loc „în dosul Uliţii Târgului”; 1842 – vânzare locuri de casă în Uliţa Nouă a Târgului; 1868 – un incendiu a distrus majoritatea prăvăliilor din Strada Târgului; în 1869 se face referire şi la Strada Veche a Târgului; în 1870, Eftimie Tomaide a construit imobilele de la nr. 65-67 de pe Strada Târgului, iar la 12 ianuarie 1877, în drumul său spre teatrul de război din Bulgaria, colonelul norvegian Gunnar Sölfest Flood a ajuns la Buzău şi este cazat la Ho­telul „Moldavia” (construit în 1866 - n.n.). El descrie oraşul ca având străzi largi şi lungi, nepavate dar bine şoseluite, casele, majoritatea, numai cu parter, dar şi câteva vile frumoase, în lungul principalei străzi comerciale (Târgului - n.n.) erau dughene.

În 1878, arhitectul oraşului, Carol Kertsch a alcătuit planul de aliniere a străzii Banului (Bistriţei – n,n,), „ce corespunde cu strada Târgului”, în 1885, pe strada Târgului şi în Piaţa Dacia s-au construit două fântâni, în­locuite din 1908 cu cişmele, iar în 1896, proiectul de construcţie a Palatului Comunal prevedea ca faţada să fie pe strada Târgului, de fapt şi adresa oficială a Primăriei era pe această stradă. Între imobilele demolate pentru edificarea Palatului a fost şi prăvălia proprietate a Anicăi I. Mateescu, închi­riată comerciantului Constantin Mihail. În 1897 se instalează conducta prin­cipală de alimentare cu apă a oraşului, cu două ramificaţii, din care una pe strada Târgului, până la viitoarea Hală de Carne şi Peşte, la acea dată în construcţie (inaugurată în noiembrie 1898–n.n.), totodată, executându-se lucrări de reparare a pa­vajului.

cuza_voda2.jpg

Pe această stradă, pe bună dreptate numită Lipscanii Buzăului, erau concentrate prăvălii, dughene şi ateliere meşteşugăreşti, iar la etaj se aflau locuinţele pa­tronilor. În anul 1868 s-a înfiinţat într-unul din imobile, Librăria Alessandru Georgescu, din 1896 proprietar Manole Avram, între 1918 şi 7 decembrie 1948, când a fost naţionalizată, aflându-se în Piaţa Dacia. În 1882 s-a refăcut pavajul străzii, iar în anul 1888 s-a înfiinţat, într-un alt imobil, Tipografia „Moderna”, proprietatea lui Beniamin Davidescu. Iar în cafeneaua lui Spiru s-a înfiinţat, la 29 august 1906, primul sindicat din localitate – Sindicatul lucrătorilor cizmari. În 1902, în imobilul de la nr. 8, s-a înfiinţat Farmacia Friederich Schuller, în 1908 – farmacia Emil Weber, în 1909, farmacia Sava Gerota şi frizeria „Figaro”, proprietar Aron Aronovici, în 1922 farmacia Elena Roseanu, iar în 1924, farmacia Elena Teodoru.

La 11 martie 1907, tulburările provocate în oraş de către rezerviştii chemaţi la concentrare (în vederea folosirii lor la potolirea focarelor de răs­coală), săteni din satele limitrofe veniţi la târg şi băieţi de prăvălie au pro­vocat dezordine şi distrugerea unor prăvălii de pe strada Târgului. În 1910 s-au construit prăvăliile de la intersecţia cu Piaţa Dacia (demolate pentru ridicarea magazinului „Dacia”), în 1913 s-a înfiinţat Farmacia şi drogheria „La Drogheria Centrală”, proprietar Vicenţiu Livovschi, în 1914 funcţiona berăria – cinematograf „Imperial”, în 1919  o prăvălie de simigerie. În 1922, în imobilul de la nr. 6 s-a înfiinţat Sindicatul morarilor şi firma „Lupul de Aur”, magazin de manufactură, haine, stofe, bumbacuri, confecţii, dantele, băcănie, fierărie şi vopseluri, en gros şi en detail.

Iniţial s-a numit Strada Veche sau a Ploieştilor de la 1 martie 1879, Strada Târgului, de la 25 iulie 1930 schimbându-i-se numele în strada Cuza Vodă, nume ce-l purtase până atunci actuala stradă Crizantemelor. În 1881 se situa între Calea Unirii şi Calea Dobrogei, (actualmente Alexandru Marghi­loman) în zona centrală, între Piaţa Dacia şi Piaţa Teatrului. Intersectează străzile Sava Gotul (Primăriei), Bistriţei  şi Griviţei (în 1925 intersecta strada Nae Stănescu, actualmente Bistriţei, iar în 1936 era între străzile Doamna Neaga şi Piaţa Mare, intersectând străzile Carol I, (Independenţei), Epis­copiei (Sava Gotul), Piaţa Daciei, Nae Stănescu, Zorilor, Griviţei şi Napuca. În 1942 s-au asfaltat trotuarele, păstrându-se trama stradală cu pavajul ini­ţial.

Ca obiective comerciale, în timp, aici au funcţionat: două depozite de stofe (la nr. 9 şi 21), croitoria Ghiţă Georgescu; cofetăria Costică Boroş; atelierul Aurel Stotzky; Banca „Muntenia” S.A.; reprezentanţa Fabricii de Tricotaje şi Ciorapi „Hercules” din Cernăuţi (nr. 16); magazinul de în­călţăminte „La Balon” (nr. 7), magazinul de încălţăminte „Norma” (nr. 42, colţ cu Pasajul Vâlcu); librăriile Jean Iliescu, Ioniţă Dumitrescu şi „Cartea Românească”; bodega „Mercur” (Al.Tunaru); Farmacia „Vulturul Alb” (Sava Gerota); croitoria şi ceaprăzăria Ghiţă N.Georgescu; magazinul şi depozitul de vopseluri „Isbânda”; magazinul de stofe Stelian Căciulă şi Nicolae Iliescu; magazinul de galanterie, pălării şi încălţăminte „La coroana regală”; magazinul general Sava Ivancovici, lângă ceasornicăria Moritz Bromberg; magazinul de încălţăminte „Tunul de Aur”; Fabrica de cămăşi „Eleganţa”; magazinul de fierărie Nicolae Ionescu; magazinul de mode „Florica”; magazinul de galanterie, tricotaje şi confecţii de damă „La Trei Porumbei Albi”; magazinul de mobilă „Aradul”; magazinul de manufactură şi galanterie „Oraşul Paris”; „Columbia” – ceasor­ni­cărie, giuvaiergerie, arti­cole pentru nunţi şi botezuri, gramofoane, patefoane şi plăci (Adolf Hoffner); magazinul cu articole de îmbrăcăminte Simon Grümberg; salonul de frizerie şi coafură pentru dame şi magazinul de manufactură şi ga­lan­terie Avram Gheber; Casa de scont şi schimb S. Urseanu, reprezentanţă a So­cietăţii de Asigurări „Generala”; atelierul pentru reparaţii maşini de cusut, pate­foane, arme, galoşi, umbrele şi tocilărie C.Bureţea; magazinul „Izvorul Noutăţilor”; magazinul de galanterie şi furnituri de croitorie „La Jean”, fost „Ancora”(mutat în 1928 din Piaţa Dacia în Pasajul Vâlcu); magazinul de postavuri „Furnica”; Şuncăria Binder şi Fiul; magazinul de încălţăminte „Flota Engleză”; magazinul de mezeluri „Şuncăria Belgiană” (Emil Ver­meulen); Librăria „Cartea Românească”, lângă Cofetăria Boroş (deschisă în 1928); magazinul de manufactură, galanterie, strofe şi mătăsuri Sigmund Schwartz; magazinul „Voaleta” (M.Maxim) – lenjerie bărbătească şi de da­mă, ciorapi „Adesgo”, batiste „Piramida”, cordoane, catarame, genţi, dan­tele, mănuşi; magazinul de galanterie, manufactură şi mărunţişuri „Mar­chiza”, Hotelul „Modern” (Pasajul Vâlcu, inaugurat la 3 noiembrie 1928); cofetăria Mişu Constantinescu (între bodega „Mercur” – Al. Tunaru şi ma­gazinul M. Tunaru); Drogheria centrală, cu câinele de piatră la uşă; magazinul Beer; depo­zitul de stofe Wilhelm Scherg & Comp SA, cu sediul central la Braşov (nr.9); maga­zinul de mobilă, sticlărie, porţelanuri, articole de menaj „Gospodăria Româ­nească”, Andrei Teodorescu; redacţia şi admi­nistraţia publicaţiei „Vocea Buzăului” (1925-1947); magazinul de vopseluri şi articole de menaj Cristea Câm­peanu; magazinul de mobile, sticlărie, porţelanuri, articole de menaj şi jucării, „Grânarul”, Bucur N. Constan­tinescu; „Sona” S.A., proprietari I.Băltăţeanu şi C. Anghelovici (în 1947 comercializa aparate de radio cu baterii anodice şi lanterne, având şi atelier de reparaţii aparate radio, primul la acea dată în Buzău, la nr. 26-28); magazinul de cafea „Mocca”; magazinul de manufactură Toma Bodeanu şi Nicolae Drăgănuţă (nr. 57-59 – comerţ general en gros şi comerţ de manufactură en gros şi en detail, societate în nume colectiv constituită la 23 ianuarie 1928; magazinul „Munca”, Costică Teodorescu; magazinul „La Câinele Negru”, Stan Ianculescu; croitoria Costică Ivănoiu (Pasajul Vâlcu); magazinul Eftimie Nicolae; magazinul de galanterie, confecţii şi ciorapi „Regina”, magazinul de mobile, sticlărie, porţelanuri, aparate de radio şi baterii (la nr. 16); magazinul de pielărie „La Căprioara”, Nicolae Duţulescu; magazinul de blănărie, cojocărie şi pălării „La Vulpea Roşie”, Ioan Zamfir; magazinul de pielărie şi blănărie „La Vulpea Argintie”, fraţii Nicolae şi Ion Ene; manufactura Ghiţă Măciucă; magazinul de manufactură „Victoria”, Iordan Marinescu; depozitul de textile Stan Rizescu, proprietarul Topitoriei de In şi Cânepă de pe strada Primăverii; magazinul de galanterie „La Trei Brazi”, R.Ioniţă, D.Muşat şi V.Sporea; magazinul de galan­terie, blănărie şi pălării „La Vulpea Albastră”, Eftimie Nicolae; bijuteria şi ceasor­ni­căria „La Filip”; depozitul Fabricii de frânghii „Victoria”, N. Frăţilă (nr.6), Clubul PNL; tot pe această stradă, dar în Pasajul Vâlcu; salonul de frizerie şi coafură N. Petrescu, magazinul de jucării „La Papagal”, Avram Gheber; repre­zentanţa Societăţii de Asigurare „Dacia Română”, deschisă la 1 decembrie 1928; magazinul de pălării „Piccadilly” şi atelier special de încălţăminte.

În presa locală sunt şi reclame comerciale pentru magazine de pe strada Târgului (Cuza Vodă): magazinul „Oraşul Paris”, manufactură şi ga­lanterie, strada Târgului, colţ cu Piaţa Dacia; „Columbia”, ceasor­nicărie, giu­vaiergerie, articole pentru nunţi şi botezuri, gramofoane, patefoane, plăci, Adolf  Hoffner, strada Târgului nr. 6; Casa de Cont şi Schimb Ion S. Urseanu – operaţiuni bancare, vânzare şi cumpărare efecte publice, asi­gurări de incendiu, reprezentanţa Societăţii de Asigurări „Generala”, stra­da Târgului nr. 8; Atelierul de reparaţii maşini de cusut, biciclete, patefoane, arme, galoşi, umbrele şi tocilărie, C.Bureţea, strada Târgului nr. 61; magazinul de articole de îmbrăcăminte, Simon Grümberg; Magazinul „La Balon” – încălţăminte produsă de fabricile „Carmen” şi „Flit”, strada Târgului nr. 7; Magazinul de încălţăminte „Norma”, Pasajul Vâlcu; Magazinul „Izvorul Noutăţilor” şi Magazinul de galanterie şi furnituri de croitorie „La Jean”, strada Târgului; Magazinul de postavuri „Furnica”, strada Târgului, colţ cu Palatul Comunal; Şuncăria „Binder şi fiul”, Magazinul de încălţăminte „Flota Engleză”; Magazinul de mezeluri „Şuncăria belgiană”, patron Emil Vermeulen, strada Târgului; Librăria „Cartea Românească”, deschisă în 1928, strada Târgului nr. 18, alături de Cofetăria Boroş; magazinul de manufactură, galanterie, stofe şi mătăsuri, proprietar Sigmund Schwartz, strada Târgului nr. 43; Magazinul „Voaleta”, M.Maxim – lenjerie bărbătească şi de damă, ciorapi „Adesgo”, batiste „Piramid”, cordoane, catarame, genţi, dantele, mănuşi, strada Târgului; Magazinul de galanterie, manufactură şi mărunţişuri „La mar­chiza”, strada Târgului nr. 64; inaugurarea Hotelului „Modern” din Pa­sajul Vâlcu, cu iluminat electric şi încălzire centrală; cofetăria Mişu Constantinescu, cea mai asortată în această branşă, situată între Bodega „Mercur”, Al. Tunaru şi magazinul M.Tunaru, strada Târgului nr. 20; Drogheria Centrală, cu câinele de piatră la uşă, cu săpunuri, pudră, seva „Si”, parfumuri şi apă de Colonia, strada Târgului nr. 28;

Strada Târgului intersecta şi Piaţa Daciei, cu acest nume de la 1 martie 1879 (fostă Piaţa Şapcaliu, Piaţa Spitalului, Piaţa Daşu), în zona centrală, între străzile Cuza Vodă (Târgului), actuala stradă Ion Băieşu şi Aleea Trandafirilor de acum; în 1925 şi 1936 era între străzile Târgului (Cuza Vodă), Carol I (Indepen­denţei), Alexandru Averescu (Pompiliu Ştefu, fostă Curcanilor), Emil Teodoru (Tudor Vladimirescu), Nae Stănescu (Bistriţei), Tudorache Teo­dorescu (la 1 martie 1879 se numea Stradela, cu acest nume de la 31 iulie 1930, se afla între Piaţa Daciei şi strada Nae Stănescu. Ca obiective: ma­gazinul de lenjerie I. Schwartz, Drogheria „Flora Carpaţilor”, patron George Georgescu; magazinul „Florăria Română”, pielăria „La ucenicul cizmar” (Moritz Katz); magazinul Ion Tomescu; Terasa „Dacia”, Librăria Manole Avram; Librăria Şcoalelor; Librăria „Cultura” fraţii Movileanu; Frizeria „Figaro”; magazinul de pielărie Isac I.Solomon; atelierul Ştefan Stotzky; bodega Alexandru Tunaru; magazinul de blănuri „La ursul de Dorna”, Costică Vlădescu; Foto „Rembrandt”, C.Stănescu, lângă Comenduirea Pieţei; bodega şi şuncăria Emil Vermeulen; magazinul proprietatea Ştefan şi Aurel Stotzki (nr. – maşini de cusut „Goricke” şi biciclete „Opel”, şi  cu atelier mecanic); bijuteria şi ceasornicăria „Dacia”, Isidor Meyer; magazinul de galanterie „Vulturul de Aur” (nr. 5), Andronescu & Robovici; magazinul general Sava Ivanovici; Autogarajul „Dacia”, Alexandru Stoicescu; Cuţităria şi tocilăria „Madotto” (nr. 10, vis-a-vis de Hotelul „Dacia”, mutată apoi în Pasajul Vâlcu unde a funcţionat până la demolarea clă­di­rilor din zonă pentru construirea Magazinului „Dacia”); depozitul de vinuri Ilie Dobrescu; „Coramin”, reprezentanţa firmei Hervester Internaţional pentru comer­cia­lizarea tractoarelor M. Cormick Deering; magazinul de blănuri şi pălării din pai „Blănăria rusească”, Costică Dumitrescu; şuncăria Binder & Fiul, în fosta casă Livovschi; atelierul de cizmărie „Pantoful de aur”; restaurantul, bodega şi berăria Gh. Manolescu, în fostul local Netezeanu; atelierul de pielărie „Expresul”, mutat în aprilie 1928 din strada General Averescu (Păcii) în localul fostului atelier de tocilărie „Madotto” (unul dintre ucenici a practicat meseria încă mulţi ani, într-un chioşc situat lângă stadion); reprezentanţa S.A.R. de Asigurare Generală „Înlesnirea” din Târgovişte, înfiinţată în 1928, Moritz Sechter. 

Iată cum arăta strada comercială cea mai cunoscută şi încă mult frecventată a oraşului nostru, căci oricâte mall-uri au apărut între timp, ea rămâne de referinţă. 

 

Teatrul
„George Ciprian”
Buzău
COMUNICAT DE PRESĂ

Răspuns la Proiectul de hotărâre nr. 93/06.05.2022 privind înfiinţarea Teatrului Municipal „V. Maximilian” Buzău

 

.......................................

ACHIZIŢII DE EXCEPŢIE - Cioran şi Eliade pentru Biblioteca Naţională

"Azi, 25 martie 2022, de ziua sfântă a Buneivestiri, am reuşit, împreună cu echipa din Ministerul Culturii, să achiziţionăm în beneficiul Bibliotecii Naţionale, un lot de manuscrise inestimabile aparţinând lui Cioran şi Eliade."

........................................

PRIORITĂŢI

SOCIAL DEMOCRATE

LA GUVERNARE

PSD salută decizia Comisiei Europene de a adopta un cadru temporar de criză care permite statelor membre să extindă ajutoarele de stat/compensaţiile pentru daunele suferite de companii în actualele „circumstanţe excepţionale pe care le trăim”.
.............................................
Vânzare teren
Vând teren intravilan
– 975 metri pătraţi,
deschidere la DJ 203K
– 13 metri liniari
(75 metri liniari lungime),
strada centrală nr. 129
(lângă Salonu Albastru)
Mărăcineni.
Tel. 0742.018.855.
............................
PSD:
Coerența restricțiilor
este compromisă
atunci când închizi școlile,
dar lași păcănelele deschise
PSD condamnă modul arbitrar și contradictoriu în care au fost decise restricțiile din Hotărârea de Guvern nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României. Guvernul nu poate fi credibil atunci când spune că școlile trebuie închise pentru că pandemia e gravă, dar în același timp lasă deschise sălile de jocuri de noroc sugerând că situația nu ar fi chiar atât de gravă.
...................................
 
Dan Nica PSD:
„Comisia Europeană
le arată
statelor membre
cum să scadă
preţurile la energie,
numai să se şi vrea!”
Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că, în urma solicitărilor mai multor state, printre care şi România, Comisia Europeană a prezentat astăzi o recomandare de măsuri, care să permită tuturor ţărilor afectate din cadrul UE să intervină rapid la nivel naţional pentru soluţionarea crizei preţurilor la energie.
......................................
Partidul Social Democrat
a depus propria
moţiune de cenzură
împotriva
guvernului Florin Cîţu
„STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎŢU!” se numeşte moţiunea de cenzură a PSD.
Moţiunea de cenzură a PSD este semnată de 157 de parlamentari ai Partidului Social Democrat, care îndeplineşte toate condiţiile.
...........................................
Senatorul Romaşcanu
interimar la PSD Buzău

Ştirea momentului în politica buzoiană este preluarea funcţiei de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD de către senatorul Lucian Romaşcanu. El va ocupa această funcţie interimar, până la organizarea de alegeri statutare. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului politica Naţional, propunerea venind, evident, din partea preşedintelui PSD la nivel naţional, deputatul Marcel Ciolacu.
..................................
Deputatul PSD Romeo Lungu:
Guvernarea
PNL-USR PLUS,
un atac
la buzunarele românilor!
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a confirmat că România a intrat în faza inflaţiei galopante. Aceasta a crescut cu 92,3% în primele 7 luni ale anului: de la 2,6 la 5%! Până la finalul anului inflaţia va ajunge la 5,6%, ceea ce înseamnă că fiecare român va fi mai sărac cu 320 lei. Comparativ cu raportul din luna mai 2021, rata anuală a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent cu 1,5%, semn că lucrurile merg din rău în mai rău.
.......................................
Laurenţiu Ţepeluş,
deputat PSD Buzău:
Strategia PNL,
ghinionul României

Deşi România este lovită de furtuni, inundaţii, creşteri de preţuri, economia distrusă, efectele devastatoare ale pandemiei, nimic nu abate Guvernul Cîţu de la unicul scop: alegerile în care pot să mai rupă un pic de putere pentru a-şi satisface setea de acces la funcţii şi bani publici.
.......................................
După trei ani
de activităţi în parteneriat,
Colegiul Economic Buzău
a încheiat
un proiect internaţional
Vara lui 2021 înseamnă pentru Colegiul Economic Buzău finalizarea unui nou proiect european. Este vorba despreparteneriatul strategic între unităţi şcolare Ka229, finanţat prin programul Erasmus+ al Comisiei Europene, ”Let us Bring Europe Together for heritage”/ 2018-1-ES01-KA229-049878_2.
.................................
Iniţiativă civică,
în favoarea elevilor,
preluată de PSD:
Vouchere în valoare
de 250 de lei,
pentru achiziţia
de bunuri
şi servicii culturale
Elevii ar putea beneficia de vouchere în valoare de 250 de lei pentru achiziţia de bunuri şi servicii culturale. Iniţiativa civică a fost dezbătută ieri în Comisia pentru învăţământ din Parlament, susţinută şi de deputaţii buzoieni Laurenţiu Ţepeluş şi Romeo Lungu.
......................................
 
Senatorul Lucian Romaşcanu:
„Alina Ghorgiu
a recunoscut că
PNL a pierdut alegerile
în 2020!”
 
Alegerile pentru noua conducere a Partidului Naţional Liberal scot în prim plan diverşi lideri, care aleg să se poziţioneze, la vedre, de o parte sau de cealaltă, într-una dintre cele două tabere formate. De pildă, senatorul liberal Alina Ghorghiu l-a atacat zilele trecute, pe un post naţional de televiziune, pe actualul preşedinte al PNL, Ludovic Orban, spunând că este nevoie de o schimbare la vârful partidului.
......................................
Pas cu pas, de la România educată, la România eşuată prin ocupaţia Iohannisto-Penelisto-Useristă!
„…..De reuşita PNRR depinde într-o mare măsură cum va arăta viitorul societăţii noastre”, declara pompos şi apăsat acum câteva zile artizanul grupării de interese penelisto-useriste care are pretenţia de a guverna România asemenea unor satrapi care şi-au cumpărat ţară şi, odată cu ea, servitori.
..........................................
Deputatul buzoian
Romeo Lungu
îl chestionează
pe ministrul Oros,
de la Agricultură:
 „Ce vor primi
fermierii români,
în locul
programului Tomata?!”
În contextul întârzierii programului de sprijin pentru fermierii care cultivă legume în spaţii protejate, deputatul PSD Romeo Daniel Lungu i-a adresat o întrebare parlamentară ministrului agriculturii, Adrian Oros. Social-democratul buzoian îşi doreşte să afle când va fi implementat programul, dar, mai ales, când vor primi legumicultorii banii pentru înfiinţarea culturilor.
...........................................
Deputatul buzoian
Andi Cristea
a fost ales la şefia
Grupului parlamentar
de prietenie
cu Republica Singapore
„Am onoarea ca de astăzi (n.r.-11 mai a.c.) în urma votului acordat în şedinţa plenului reunit al Parlamentului, să conduc Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Singapore.
Băcănia Tradiţională
la Maria şi Ion
Berca – La ROND

Vă aşteptăm cu drag!
Program 9.30-18.00
Tel.: 0765.010.200
Email:

..........................................

.............................................

Pagini din
istoria fascinantă
a bibliotecii publice
din Buzău

Fondată de cărturarul Basil Iorgulescu în 1893, primind donaţii importante de la Alexandru Marghiloman şi de la Academia Română, peregrinând în timp prin diverse clădiri, biblioteca publică din Buzău şi-a croit o istorie impresionantă şi un fond de carte, manuscrise, fotografii şi documente demn de lăudat. Din dialogul cu directorul Bibliotecii Judeţene „V. Voiculescu”-Buzău, Sorin Burlacu, putem constata atât importanţa acestei instituţii în istoria culturală a locului, avatarurile prin care a trecut de la fondare până în zilele noastre, cât şi menţinerea bibliotecii într-un spaţiu viu, de întâlnire a scriitorilor cu publicul, a tinerilor cu cartea.

.........................................

UIMITORUL RADU DE LA AFUMAŢI

Măi vericilor, dacă pricepeţi cât de cât cum merg treburile în ţara asta, sunteţi de acord cu mandea că nimic nu-i nou sub soare de câteva sute de ani.

Citeşte mai departe...

... de la Politie

Atenţie la escroci! În ziua de 15 septembrie a.c., în intervalul orar 10.00 – 13.00, poliţiştii de proximitate din cadrul Poliţiei municipiului Buzău au desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii...
Prinşi la pescuit cu plase monofilament Marţi după-amiază, în jurul orei 18.00, un echipaj din cadrul Secţiei 3 poliţie rurală Berca au surprins doi bărbaţi din comuna Săpoca, în vârstă de 40 şi 42 de ani, care...
Dezbateri pe teme preventive cu elevi de diferite vârste      În ziua de 11 iunie a.c., poliţişti din cadrul Compartimentului Analiza şi Prevenirea Criminalităţii împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratului...
Flagrant în curtea unei societăți comerciale În ziua de 11 iunie a.c., în jurul orei 17.00, poliţiştii din cadrul Postului de poliţie comunal Vintilă Vodă au surprins un bărbat de 28 de ani din judeţul Prahova care,...
Bănuit de furtul unui telefon mobil, identificat de poliţişti Multithumb found errors on this page: There was a problem loading image 'images/furt-telefon-cluj.jpg' There was a problem loading image 'images/furt-telefon-cluj.jpg' În...

Copyright © 2014 SC MUNTENIA PRINT SRL



Some informations of script : //disableSelection(document.body) = Disable text selecting on the entire body //disableSelection(document.getElementById("mydiv")) = Disable text selection on element with id="mydiv" disableSelection(document.body) = Disable text selecting on the entire body of page(s)