Faptul că pe lângă multiplele şi complexele probleme pe care viaţa trepidantă de zi cu zi le provoacă, mai ales în con­diţiile crizei actuale, s-a propus la un moment-dat reabilitarea unor obiective cu valoare istorică, între care şi strada Cuza Vodă, este meritoriu.

 Înscrisă în evidenţele de patrimoniu ca Rezervaţie de Arhitectură, fosta stradă a Târgului, principala axă comer­­cială a aşezării de odinioară, va ilustra, „pe viu”, aspectul Buzăului din pe­rioada de sfârşit a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Formarea Buzăului ca târg a avut loc înainte de constituirea statului medieval Ţara Românească, pe la 1350 vatra  iniţială a aşezării se afla în apro­­­­pierea Iazului Morilor, nu departe de lunca Buzăului şi vadul de trecere spre Moldova. Loc de popas pentru negustorii şi cărăuşii care tranzitau zona, cu dughene de tot felul şi ateliere meşteşugăreşti – zidari, lemnari, fierari, rotari, curelari etc., ca să enume­răm doar pe cele legate de construcţii, re­pa­rarea şi întreţinerea mijloacelor de transport, în creştere ca număr şi ac­ti­vi­tate de la o epocă la alta, Buzăul va evolua şi din punct de vedere edilitar şi urbanistic. În timp se formează şi Târgul de Jos, aflat în spaţiul dintre  vi­itoarea Hală de Carne şi Peşte (construită în 1896-1898), Iazul Morilor, locul viitoarei Sinagogi, mahalalele Broşteni (de la broaştele din păpurişul de pe malul iazului morilor), Sârbi şi construcţiile din perimetrul viitoarei gări, într-o zonă protejată de pădurile din apropiere. Mai târziu se vor detaşa două nuclee de locuire, în apropierea Episcopiei, înfiin­ţată în jurul anului 1500 şi Mănăstirii Banului. Se consideră că, în secolul XVII, cu­prindea două părţi distincte, târgul şi oraşul propriu-zis. De altfel, mult timp principala stradă cu prăvălii, cârciumi, ateliere şi dughene a purtat numele de Strada Târgului (actuala Cuza Vodă, cu acest nume din 1930), şi făcea legătura cu târgurile de cereale şi animale – Oborul.

Din alte documente constatăm că în 1585, un anume Petre cel Bătrân a donat conducerii târgului, reprezentată de judeţ şi cei 12 pârgari, „case în pazar” (piaţa târgului-n.n.). În 1624, domnitorul Alexandru Coconul întărea Mănăstirii Banu o moară pe apa Buzăului, localizată „din jos de piaţa târgului”, iar în 1761, Episcopia cumpăra case pe Uliţa Târgului.

Dacă avem în vedere documente de epocă şi ceea ce vor relata mai târziu diverşi călători străini, putem intui vatra iniţială a târgului cu uliţe strâmte şi întortocheate ce con­ver­geau către biserica numită la început a popii Mihai şi mai târziu Negustori sau Greci, cu case de joasă înălţime, lipite unele de altele, cu hanuri cu două niveluri, la parter cârciu­ma şi la etaj camerele de dormit. Perimetrul construit cuprindea piaţa de mărfuri (pa­zarul) aflat cam pe locul unde actuala stradă Cuza Vodă coteşte spre Hala de Carne şi Peşte (Hala Obor), între terenul viitorului Palat Comunal, al actualei Şcoli Gimnaziale nr. 5 „Episcop Dionisie Romano” şi Biserica Neguţători, spaţiu traversat de la sud-vest către nord-est, aşa cum am mai menţionat, de Drumul Târgului (Uliţa Târgului), ce se pre­lungea peste Iazul Morilor spre Drumul Bogdanului, cum era cunoscută la acea vreme artera de circulaţie spre Moldova, denumire întâlnită într-un document din 13 octombrie 1619.

Documente din anul 1831 fac referire, între altele, şi la „facerea calda­râmului” pe Strada Târgului, în anul următor s-au luat măsuri pentru ilu­minatul cu felinare cu lumânări din seu, iar în 1833 se continuă caldarâmul spre intrarea din strada Obor. În 1835, unul dintre târgoveţi, Gheorghe Grama, cumpăra un loc în Uliţa Târgului, primele încercări de pavare datând din anul 1836. În acelaşi an, din cauza datoriilor, mai multe case din Uliţa Târgului au fost vândute la mezat (licitaţie – n.n.). Şi în alte documente se menţionează artera comercială cu acest nume: 1840 – Danciu fierarul a cumpărat un loc „în dosul Uliţii Târgului”; 1842 – vânzare locuri de casă în Uliţa Nouă a Târgului; 1868 – un incendiu a distrus majoritatea prăvăliilor din Strada Târgului; în 1869 se face referire şi la Strada Veche a Târgului; în 1870, Eftimie Tomaide a construit imobilele de la nr. 65-67 de pe Strada Târgului, iar la 12 ianuarie 1877, în drumul său spre teatrul de război din Bulgaria, colonelul norvegian Gunnar Sölfest Flood a ajuns la Buzău şi este cazat la Ho­telul „Moldavia” (construit în 1866 - n.n.). El descrie oraşul ca având străzi largi şi lungi, nepavate dar bine şoseluite, casele, majoritatea, numai cu parter, dar şi câteva vile frumoase, în lungul principalei străzi comerciale (Târgului - n.n.) erau dughene.

În 1878, arhitectul oraşului, Carol Kertsch a alcătuit planul de aliniere a străzii Banului (Bistriţei – n,n,), „ce corespunde cu strada Târgului”, în 1885, pe strada Târgului şi în Piaţa Dacia s-au construit două fântâni, în­locuite din 1908 cu cişmele, iar în 1896, proiectul de construcţie a Palatului Comunal prevedea ca faţada să fie pe strada Târgului, de fapt şi adresa oficială a Primăriei era pe această stradă. Între imobilele demolate pentru edificarea Palatului a fost şi prăvălia proprietate a Anicăi I. Mateescu, închi­riată comerciantului Constantin Mihail. În 1897 se instalează conducta prin­cipală de alimentare cu apă a oraşului, cu două ramificaţii, din care una pe strada Târgului, până la viitoarea Hală de Carne şi Peşte, la acea dată în construcţie (inaugurată în noiembrie 1898–n.n.), totodată, executându-se lucrări de reparare a pa­vajului.

Pe această stradă, pe bună dreptate numită Lipscanii Buzăului, erau concentrate prăvălii, dughene şi ateliere meşteşugăreşti, iar la etaj se aflau locuinţele pa­tronilor. În anul 1868 s-a înfiinţat într-unul din imobile, Librăria Alessandru Georgescu, din 1896 proprietar Manole Avram, între 1918 şi 7 decembrie 1948, când a fost naţionalizată, aflându-se în Piaţa Dacia. În 1882 s-a refăcut pavajul străzii, iar în anul 1888 s-a înfiinţat, într-un alt imobil, Tipografia „Moderna”, proprietatea lui Beniamin Davidescu. Iar în cafeneaua lui Spiru s-a înfiinţat, la 29 august 1906, primul sindicat din localitate – Sindicatul lucrătorilor cizmari. În 1902, în imobilul de la nr. 8, s-a înfiinţat Farmacia Friederich Schuller, în 1908 – farmacia Emil Weber, în 1909, farmacia Sava Gerota şi frizeria „Figaro”, proprietar Aron Aronovici, în 1922 farmacia Elena Roseanu, iar în 1924, farmacia Elena Teodoru.

La 11 martie 1907, tulburările provocate în oraş de către rezerviştii chemaţi la concentrare (în vederea folosirii lor la potolirea focarelor de răs­coală), săteni din satele limitrofe veniţi la târg şi băieţi de prăvălie au pro­vocat dezordine şi distrugerea unor prăvălii de pe strada Târgului. În 1910 s-au construit prăvăliile de la intersecţia cu Piaţa Dacia (demolate pentru ridicarea magazinului „Dacia”), în 1913 s-a înfiinţat Farmacia şi drogheria „La Drogheria Centrală”, proprietar Vicenţiu Livovschi, în 1914 funcţiona berăria – cinematograf „Imperial”, în 1919  o prăvălie de simigerie. În 1922, în imobilul de la nr. 6 s-a înfiinţat Sindicatul morarilor şi firma „Lupul de Aur”, magazin de manufactură, haine, stofe, bumbacuri, confecţii, dantele, băcănie, fierărie şi vopseluri, en gros şi en detail.

Iniţial s-a numit Strada Veche sau a Ploieştilor de la 1 martie 1879, Strada Târgului, de la 25 iulie 1930 schimbându-i-se numele în strada Cuza Vodă, nume ce-l purtase până atunci actuala stradă Crizantemelor. În 1881 se situa între Calea Unirii şi Calea Dobrogei, (actualmente Alexandru Marghi­loman) în zona centrală, între Piaţa Dacia şi Piaţa Teatrului. Intersectează străzile Sava Gotul (Primăriei), Bistriţei  şi Griviţei (în 1925 intersecta strada Nae Stănescu, actualmente Bistriţei, iar în 1936 era între străzile Doamna Neaga şi Piaţa Mare, intersectând străzile Carol I, (Independenţei), Epis­copiei (Sava Gotul), Piaţa Daciei, Nae Stănescu, Zorilor, Griviţei şi Napuca. În 1942 s-au asfaltat trotuarele, păstrându-se trama stradală cu pavajul ini­ţial.

Ca obiective comerciale, în timp, aici au funcţionat: două depozite de stofe (la nr. 9 şi 21), croitoria Ghiţă Georgescu; cofetăria Costică Boroş; atelierul Aurel Stotzky; Banca „Muntenia” S.A.; reprezentanţa Fabricii de Tricotaje şi Ciorapi „Hercules” din Cernăuţi (nr. 16); magazinul de în­călţăminte „La Balon” (nr. 7), magazinul de încălţăminte „Norma” (nr. 42, colţ cu Pasajul Vâlcu); librăriile Jean Iliescu, Ioniţă Dumitrescu şi „Cartea Românească”; bodega „Mercur” (Al.Tunaru); Farmacia „Vulturul Alb” (Sava Gerota); croitoria şi ceaprăzăria Ghiţă N.Georgescu; magazinul şi depozitul de vopseluri „Isbânda”; magazinul de stofe Stelian Căciulă şi Nicolae Iliescu; magazinul de galanterie, pălării şi încălţăminte „La coroana regală”; magazinul general Sava Ivancovici, lângă ceasornicăria Moritz Bromberg; magazinul de încălţăminte „Tunul de Aur”; Fabrica de cămăşi „Eleganţa”; magazinul de fierărie Nicolae Ionescu; magazinul de mode „Florica”; magazinul de galanterie, tricotaje şi confecţii de damă „La Trei Porumbei Albi”; magazinul de mobilă „Aradul”; magazinul de manufactură şi galanterie „Oraşul Paris”; „Columbia” – ceasor­ni­cărie, giuvaiergerie, arti­cole pentru nunţi şi botezuri, gramofoane, patefoane şi plăci (Adolf Hoffner); magazinul cu articole de îmbrăcăminte Simon Grümberg; salonul de frizerie şi coafură pentru dame şi magazinul de manufactură şi ga­lan­terie Avram Gheber; Casa de scont şi schimb S. Urseanu, reprezentanţă a So­cietăţii de Asigurări „Generala”; atelierul pentru reparaţii maşini de cusut, pate­foane, arme, galoşi, umbrele şi tocilărie C.Bureţea; magazinul „Izvorul Noutăţilor”; magazinul de galanterie şi furnituri de croitorie „La Jean”, fost „Ancora”(mutat în 1928 din Piaţa Dacia în Pasajul Vâlcu); magazinul de postavuri „Furnica”; Şuncăria Binder şi Fiul; magazinul de încălţăminte „Flota Engleză”; magazinul de mezeluri „Şuncăria Belgiană” (Emil Ver­meulen); Librăria „Cartea Românească”, lângă Cofetăria Boroş (deschisă în 1928); magazinul de manufactură, galanterie, strofe şi mătăsuri Sigmund Schwartz; magazinul „Voaleta” (M.Maxim) – lenjerie bărbătească şi de da­mă, ciorapi „Adesgo”, batiste „Piramida”, cordoane, catarame, genţi, dan­tele, mănuşi; magazinul de galanterie, manufactură şi mărunţişuri „Mar­chiza”, Hotelul „Modern” (Pasajul Vâlcu, inaugurat la 3 noiembrie 1928); cofetăria Mişu Constantinescu (între bodega „Mercur” – Al. Tunaru şi ma­gazinul M. Tunaru); Drogheria centrală, cu câinele de piatră la uşă; magazinul Beer; depo­zitul de stofe Wilhelm Scherg & Comp SA, cu sediul central la Braşov (nr.9); maga­zinul de mobilă, sticlărie, porţelanuri, articole de menaj „Gospodăria Româ­nească”, Andrei Teodorescu; redacţia şi admi­nistraţia publicaţiei „Vocea Buzăului” (1925-1947); magazinul de vopseluri şi articole de menaj Cristea Câm­peanu; magazinul de mobile, sticlărie, porţelanuri, articole de menaj şi jucării, „Grânarul”, Bucur N. Constan­tinescu; „Sona” S.A., proprietari I.Băltăţeanu şi C. Anghelovici (în 1947 comercializa aparate de radio cu baterii anodice şi lanterne, având şi atelier de reparaţii aparate radio, primul la acea dată în Buzău, la nr. 26-28); magazinul de cafea „Mocca”; magazinul de manufactură Toma Bodeanu şi Nicolae Drăgănuţă (nr. 57-59 – comerţ general en gros şi comerţ de manufactură en gros şi en detail, societate în nume colectiv constituită la 23 ianuarie 1928; magazinul „Munca”, Costică Teodorescu; magazinul „La Câinele Negru”, Stan Ianculescu; croitoria Costică Ivănoiu (Pasajul Vâlcu); magazinul Eftimie Nicolae; magazinul de galanterie, confecţii şi ciorapi „Regina”, magazinul de mobile, sticlărie, porţelanuri, aparate de radio şi baterii (la nr. 16); magazinul de pielărie „La Căprioara”, Nicolae Duţulescu; magazinul de blănărie, cojocărie şi pălării „La Vulpea Roşie”, Ioan Zamfir; magazinul de pielărie şi blănărie „La Vulpea Argintie”, fraţii Nicolae şi Ion Ene; manufactura Ghiţă Măciucă; magazinul de manufactură „Victoria”, Iordan Marinescu; depozitul de textile Stan Rizescu, proprietarul Topitoriei de In şi Cânepă de pe strada Primăverii; magazinul de galanterie „La Trei Brazi”, R.Ioniţă, D.Muşat şi V.Sporea; magazinul de galan­terie, blănărie şi pălării „La Vulpea Albastră”, Eftimie Nicolae; bijuteria şi ceasor­ni­căria „La Filip”; depozitul Fabricii de frânghii „Victoria”, N. Frăţilă (nr.6), Clubul PNL; tot pe această stradă, dar în Pasajul Vâlcu; salonul de frizerie şi coafură N. Petrescu, magazinul de jucării „La Papagal”, Avram Gheber; repre­zentanţa Societăţii de Asigurare „Dacia Română”, deschisă la 1 decembrie 1928; magazinul de pălării „Piccadilly” şi atelier special de încălţăminte.

În presa locală sunt şi reclame comerciale pentru magazine de pe strada Târgului (Cuza Vodă): magazinul „Oraşul Paris”, manufactură şi ga­lanterie, strada Târgului, colţ cu Piaţa Dacia; „Columbia”, ceasor­nicărie, giu­vaiergerie, articole pentru nunţi şi botezuri, gramofoane, patefoane, plăci, Adolf  Hoffner, strada Târgului nr. 6; Casa de Cont şi Schimb Ion S. Urseanu – operaţiuni bancare, vânzare şi cumpărare efecte publice, asi­gurări de incendiu, reprezentanţa Societăţii de Asigurări „Generala”, stra­da Târgului nr. 8; Atelierul de reparaţii maşini de cusut, biciclete, patefoane, arme, galoşi, umbrele şi tocilărie, C.Bureţea, strada Târgului nr. 61; magazinul de articole de îmbrăcăminte, Simon Grümberg; Magazinul „La Balon” – încălţăminte produsă de fabricile „Carmen” şi „Flit”, strada Târgului nr. 7; Magazinul de încălţăminte „Norma”, Pasajul Vâlcu; Magazinul „Izvorul Noutăţilor” şi Magazinul de galanterie şi furnituri de croitorie „La Jean”, strada Târgului; Magazinul de postavuri „Furnica”, strada Târgului, colţ cu Palatul Comunal; Şuncăria „Binder şi fiul”, Magazinul de încălţăminte „Flota Engleză”; Magazinul de mezeluri „Şuncăria belgiană”, patron Emil Vermeulen, strada Târgului; Librăria „Cartea Românească”, deschisă în 1928, strada Târgului nr. 18, alături de Cofetăria Boroş; magazinul de manufactură, galanterie, stofe şi mătăsuri, proprietar Sigmund Schwartz, strada Târgului nr. 43; Magazinul „Voaleta”, M.Maxim – lenjerie bărbătească şi de damă, ciorapi „Adesgo”, batiste „Piramid”, cordoane, catarame, genţi, dantele, mănuşi, strada Târgului; Magazinul de galanterie, manufactură şi mărunţişuri „La mar­chiza”, strada Târgului nr. 64; inaugurarea Hotelului „Modern” din Pa­sajul Vâlcu, cu iluminat electric şi încălzire centrală; cofetăria Mişu Constantinescu, cea mai asortată în această branşă, situată între Bodega „Mercur”, Al. Tunaru şi magazinul M.Tunaru, strada Târgului nr. 20; Drogheria Centrală, cu câinele de piatră la uşă, cu săpunuri, pudră, seva „Si”, parfumuri şi apă de Colonia, strada Târgului nr. 28;

Strada Târgului intersecta şi Piaţa Daciei, cu acest nume de la 1 martie 1879 (fostă Piaţa Şapcaliu, Piaţa Spitalului, Piaţa Daşu), în zona centrală, între străzile Cuza Vodă (Târgului), actuala stradă Ion Băieşu şi Aleea Trandafirilor de acum; în 1925 şi 1936 era între străzile Târgului (Cuza Vodă), Carol I (Indepen­denţei), Alexandru Averescu (Pompiliu Ştefu, fostă Curcanilor), Emil Teodoru (Tudor Vladimirescu), Nae Stănescu (Bistriţei), Tudorache Teo­dorescu (la 1 martie 1879 se numea Stradela, cu acest nume de la 31 iulie 1930, se afla între Piaţa Daciei şi strada Nae Stănescu. Ca obiective: ma­gazinul de lenjerie I. Schwartz, Drogheria „Flora Carpaţilor”, patron George Georgescu; magazinul „Florăria Română”, pielăria „La ucenicul cizmar” (Moritz Katz); magazinul Ion Tomescu; Terasa „Dacia”, Librăria Manole Avram; Librăria Şcoalelor; Librăria „Cultura” fraţii Movileanu; Frizeria „Figaro”; magazinul de pielărie Isac I.Solomon; atelierul Ştefan Stotzky; bodega Alexandru Tunaru; magazinul de blănuri „La ursul de Dorna”, Costică Vlădescu; Foto „Rembrandt”, C.Stănescu, lângă Comenduirea Pieţei; bodega şi şuncăria Emil Vermeulen; magazinul proprietatea Ştefan şi Aurel Stotzki (nr. – maşini de cusut „Goricke” şi biciclete „Opel”, şi  cu atelier mecanic); bijuteria şi ceasornicăria „Dacia”, Isidor Meyer; magazinul de galanterie „Vulturul de Aur” (nr. 5), Andronescu & Robovici; magazinul general Sava Ivanovici; Autogarajul „Dacia”, Alexandru Stoicescu; Cuţităria şi tocilăria „Madotto” (nr. 10, vis-a-vis de Hotelul „Dacia”, mutată apoi în Pasajul Vâlcu unde a funcţionat până la demolarea clă­di­rilor din zonă pentru construirea Magazinului „Dacia”); depozitul de vinuri Ilie Dobrescu; „Coramin”, reprezentanţa firmei Hervester Internaţional pentru comer­cia­lizarea tractoarelor M. Cormick Deering; magazinul de blănuri şi pălării din pai „Blănăria rusească”, Costică Dumitrescu; şuncăria Binder & Fiul, în fosta casă Livovschi; atelierul de cizmărie „Pantoful de aur”; restaurantul, bodega şi berăria Gh. Manolescu, în fostul local Netezeanu; atelierul de pielărie „Expresul”, mutat în aprilie 1928 din strada General Averescu (Păcii) în localul fostului atelier de tocilărie „Madotto” (unul dintre ucenici a practicat meseria încă mulţi ani, într-un chioşc situat lângă stadion); reprezentanţa S.A.R. de Asigurare Generală „Înlesnirea” din Târgovişte, înfiinţată în 1928, Moritz Sechter. 

Iată cum arăta strada comercială cea mai cunoscută şi încă mult frecventată a oraşului nostru, căci oricâte mall-uri au apărut între timp, ea rămâne de referinţă.