Share

primar_padina.jpgDomnule primar, vă rog să fiţi de acord, în primul rând, să completăm primul material publicat de ziarul Muntenia, despre necesitatea conturării unei imagini a localităţii Padina, ca zonă de tranzit în drumul spre Marea Neagră.

Ionel Chiriţă:Este o realitate că zonele laterale drumului naţional care tranzitează comuna Padina nu sunt tocmai îngrijite, chiar dacă în cea mai mare parte sunt chiar în faţa gospodăriilor cetăţenilor, ceea ce ar presupune implicarea directă a acestora în menţinerea curăţeniei. Din nefericire, mulţi dintre aceştia aşteaptă ca zonele acestea să fie toaletate de Primărie, atitudine care a început să se manifeste pe măsură ce noi intervenim în special în faţa caselor în care nu mai locuieşte nimeni, ori acolo unde sunt bătrâni singuri.

padina2.jpgEu cred că această problemă, de imagine, ar putea fi rezolvată dacă aş fi ajutat de autorităţile judeţene, sau chiar de vicepremierul României, Marcel Ciolacu, pentru că tot este al nostru! Aşa cum spuneam, administraţiei locale ar trebui să i se recunoască dreptul la administrarea acestor zone, şi asta nu se poate face decât la Instanţă, şi cu ajutorul oamenilor politici de care am amintit. Aş putea să spun că aceasta ar fi o măsură binevenită la nivel naţional. Imediat ce am obţine dreptul la administrare, cu respectarea regulamentelor drumurilor naţionale, Primăria ar demara un proiect de investiţii, susţinut de bugetul local, pentru executarea de şanţuri laterale betonate, pentru colectarea apelor meteorice, precum şi amenajarea de trotuare.

Reporter:Cine traversează acum localitatea Padina sesizează o schimbare în bine, anume apariţia asfaltului pe câteva străzi laterale.

Ionel Chiriţă:De curând am finalizat un proiect de asfaltare în valoare de aproximativ un milion de euro. Trebuie să vă spun că documentaţia pentru această primă asfaltare, de peste cinci kilometri, a fost preluată de la fosta administraţie.

padina3.jpgPentru a fi executată lucrarea, având semnătura pentru finanţare, am bătut drumul Constanţei şi a Bucureştiului aproape săptămânal. Dacă nu te duci la uşa lor nu primeşti nimic, mai ales că mulţi dintre primarii din România au programe asemănătoare cu al nostru. Pentru etapele următoare, în funcţie de finanţările pe care le vom obţine, avem pregătite documentaţii tehnice pentru un proiect de asfaltare de 11,6 kilometri, în două tronsoane. Valoarea acestui proiect este de aproximativ două milioane de euro. Totuşi, trebuie să fim conştienţi că nu vom putea acoperi cu asfalt întreaga reţea rutieră locală, având în vedere că pe teritoriul comunei Padina se desfăşoară o reţea de drumuri de aproximativ 50 de kilometri.

Reporter:În momentul de faţă se construieşte un teren de sport în curtea Şcolii nr 2, în Satul Nou.

Ionel Chiriţă:Am pus accentul pe modernizarea infrastructurii rutiere şi modernizarea şi completarea infrastructurii şcolare. Acum, la Padina se construieşte un teren de sport la Şcoala 2, dar vom încerca să obţinem fonduri prin GAL „Ecoul Câmpiei” pentru o investiţie asemănătoare şi la Şcoala 1.

padina4.jpgDe altfel, proiectul pentru construirea terenurilor de sport este o propunere a mea încă din anul 2012. Terenul de la Şcoala 2 va fi amenajat cu gazon sintetic şi vor fi montate reflectoare pentru nocturnă. Valoarea proiectului este de aproximativ 50 – 60 de mii de euro, finanţarea fiind asigurată de la bugetul local. În timp, la Padina s-au format comunităţile distincte Satul Nou şi Satul Vechi. Administrativ este vorba de o singură unitate, dar oamenii au simţit nevoia unei astfel de apartenenţe, iar noi încercăm, când implementăm investiţii de interes public, să menţinem un echilibru. În acest sens, pentru că la şcoala din Satul Vechi s-a construit o sală de sport, vom pregăti o documentaţie tehnică pentru obţinerea unei finanţări europene, tot pe GAL, pentru o sală de sport pe lângă şcoala din Satul Nou.

Reporter:Pentru drumurile neasfaltate v-aţi propus intervenţii periodice cu balastări, dar servicii publice de nivelul comunităţilor urbane presupune şi existenţa reţelei de canalizare, precum şi a celei de gaze naturale.

Ionel Chiriţă:Aceste două proiecte vor face obiectul unor eforturi susţinute din partea noastră, ca administraţie publică, pentru a căror realizare trebuie identificate soluţii distincte. Din păcate am plecat la treabă cu un dezavantaj, anume faptul că zona locuită a localităţii noastre însumează 50 de kilometri de drumuri, adică tot atâta desfăşurare pentru reţeaua de canalizare şi pentru cea de gaze naturale. În ce priveşte abordarea proiectului de canalizare, nu văd altă rezolvare decât într-o asociere cu Compania de Apă Buzău, singurul Operator Regional la nivel de judeţ care primeşte fonduri europene pentru astfel de investiţii.

Pentru reţeaua de gaze naturale, la acest moment pot să transmit cetăţenilor că sunt spre faza finală demersurile pentru realizarea unei asocieri între şapte comune şi un oraş, în zona din care facem şi noi parte, fiind vorba de: Ruşeţu, Luciu, Largu, CA Rosetti, Cilibia, Brădeanu, Padina şi Pogoanele. Decizia s-a luat anul trecut, urmând să fie identificat un investitor privat care să execute lucrările, după care să recupereze cheltuielile prin administrarea reţelelor. Într-adevăr, este frustrant să ştii că trece prin comuna ta magistrala de gaze, dar să nu poţi aborda o astfel de investiţie pentru că executarea reţelei pe 50 de kilometri, aşa cum ar trebui să fie la noi, ar presupune antamarea bugetului local pentru 15-20 de ani!