Share

maleanu.jpg„Părerea mea este că în momentul de faţă sunt depuse mai puţine documentaţii decât înainte, pentru că nu se mai munceşte. Reformulez, totuşi, mai indulgent, şi spun că scopul multora care sunt implicaţi în realizarea documentaţiilor tehnice,

 pentru proiectele de investiţi publice cu finanţare guvernamentală sau europeană, nu este de a ajunge la un produs – Studiul de Fezabilitate – pentru că nu vor să-şi asume răspunderi”.

Comentariul este cât se poate de real şi, mai ales, pertinent, pentru că aparţine unuia dintre primarii buzoieni ale cărui rezultate nu pot fi contestate. Constantin Dumitru, primarul comunei Mărăcineni, cunoscut mai ales sub apelativul Titel Măleanu, are în derulare, la acest moment, şase proiecte pentru investiţii de interes public, care plasate în contextul pandemic ce presupune restricţii şi întârzieri de comunicare interinstituţională, pot fi considerate, în ansamblu, un record în materie de eficienţă administrativă.  O bază sportivă, pe două componente: Tip 1 şi Tip 2, un azil de bătrâni, care după finalizarea lucrărilor va fi dat în administrarea asociaţiei de caritate condusă de părintele Milea, o casă praznicală, pe lângă Biserica „Sfântul Nicolae” din satul Mărăcineni, aflată într-o etapă finală de amenajare, o creşă pentru copii, care prevede un număr de 40 de locuri şi mult aşteptatul proiect „Gaze la Mărăcineni”, despre care putem spune, la acest moment, că se află în derulare, constructorul piteştean, care a câştigat licitaţia organizată de TransGaz, operând cu utilajele în zona Verneşti, pentru prima etapă ce are drept termen simbolic Crăciunul, un subiect ce îl vom prezenta în amănunt într-un articol viitor.

Autorizări… „liberalizate” şi Negaţii(in)utile! 

Unul dintre proiectele pe care primarul de Mărăcineni vrea să-l înceapă în această perioadă este creşa cu 40 de locuri. Conform acestuia, finanţarea este obţinută, doar că proiectul a fost trecut pe o listă de aşteptare, pentru că, între timp s-a produs alternanţa la guvernare, iar noii decidenţi consideră că astfel de investiţii, în speţă creşele, ar fi prioritare în oraşe şi municipii. Într-o etapă ulterioară vor intra la finanţare şi proiectele pentru construirea de creşe în zonele rurale.

cresa.jpg

În ce priveşte calitatea legislaţiei pe domeniul autorizărilor, indiferent de natura proiectelor, primarul Constantin Dumitru este de părere că multe dintre prevederi au fost păstrate de pe timpul comuniştilor şi că acum, în condiţiile în care se doreşte separarea puterilor/competenţelor în stat astfel de norme nu ar mai fi necesare. De ce nu sunt eliminate astfel de texte din legea de bază? Pentru că, zicem noi, banii trebuie să se întoarcă, mereu, tot la stat! Prin taxe!

Pe de altă parte, avizele ce trebuie obţinute la realizarea documentaţiilor tehnice pentru proiecte de investiţii publice şi numărul acestora diferă în funcţie de natura proiectului. Despre un anumit număr este vorba la realizarea construcţiilor, şi despre cu totul altceva vorbim în cazul instalaţiilor. Pentru întocmirea documentaţiilor la un proiect pentru aducţiunea gazelor naturale într-o comunitate cum este cea a Mărăcinenilor, au fost necesare 36 de avize. În opinia primarului de Mărăcineni, unele sunt necesare, dar celor care fac parte din categoria „negaţiilor” nu le vede rostul. „Chiar dacă nu ai cale ferată în zonă, tot trebuie negaţie de la CFR, nu ai Telecom, de exemplu, în comună, tot trebuie negaţie, nu ai în zonă interacţiuni cu instituţia SRI-ului, tot trebuie negaţie, nu ai drum naţional, dar tot trebuie să mergi la instituţia Drumurilor Naţionale să plăteşti pentru negaţie!”.

Problema primarilor, nu numai a celui de Mărăcineni, este că pentru obţinerea respectivelor „negaţii” trebuie făcute drumuri, pe costul „beneficiarului” plus plata documentului, de la un capăt la altul al ţării, adică acolo unde sunt sediile instituţiilor şi companiilor în discuţie! De aceea, cel puţin din punctul de vedere al redacţiei ziarului Muntenia, unei astfel de situaţi i se reclamă rezolvare prin implicarea instituţiilor administrative superioare, începând chiar de la cele judeţene. Pentru că, să aştepţi o iniţiativă din zona Guvernului sau chiar a Parlamentului, în sens pozitiv, pentru eficientizarea actului administrativ, ar fi o utopie!