De-a lungul perioadei postdecembriste, România a început să piardă, încet dar sigur, două dintre elementele fiinţiale, după care această naţie este recunoscută: glia şi sufletul.

Pământul, printre cele mai roditoare, dar mai ales curate, din Uniunea Europeană, care hrănea sănătos peste 20 de milioane de român la începutul anilor 90, este aproape jumătate cumpărat de străini, care, indiferent de modalitatea  sub care dezvoltă o afacere pe domeniul agricol, în aer liber sau protejat, importă procedurile din ţara de baştină, adică foloseşte în sistem intensiv pesticide şi mai ales substanţe care stimulează fructul şi scurtează perioada de coacere, astfel că pe galantarele multinaţionalelor ajung, aproape în unanimitate, fructe şi legume otrăvite.

De cealaltă parte, autorităţilor române, indiferent de nivel, au început, imediat după 1990, să participe cu obedienţă la otrăvirea sufletului de român, susţinând campanii abil ticluite despre mondializare şi uniformizare, despre apartenenţa de drept la comunitatea europeană, astfel că acum societatea românească este condusă, teoretic doar, de un Guvern care este eficient butonat de la Bruxelles. Libera circulaţie, ca şi concept de libertate, a devenit o rampă pentru exportul unei aşazise culturi româneşti, totdeauna orientată după interesul comercial, astfel încât acum  România exportă chitch cultural, ba mai mult, că aceasta ar fi, acum, adevărata fiinţă a românului şi reprezentarea sa la nivel cultural.

Ofelia Haranguş şlefuieşte glasuri de copii la Cislău

În faţa unei astfel de perspective periculoase, dar mai ales confruntaţi cu o multitudine de fenomene culturale cu manifestare agresivă, care deformează total fiinţa tradiţională a românului, faptul că am întâlnit-o la lucru pe interpreta de muzică populară Ofelia Florica Haranguş, educând şi şlefuind glasuri de copii pe note melodioase cu rezonanţă străveche, am înţeles că cel puţin la Buzău mai există speranţă că, totuşi, nu este totul mort, dar mai ales, că nu toţi au abandonat naţia şi tradiţiile sale de veacuri – cântecul şi portul popular.

Chiar dacă sunt în vacanţă, la ora 10.00, zece-doisprezece copii, cele mai multe fetiţe şi doi băieţi, de la clasa a treia la clasa a opta, aşteptau răbdători la poarta grădiniţei din localitatea de reşedinţă a comunei Cislău. Şi pentru că tot am amintit de Uniunea Europeană, odată intraţi în clădire am înţeles ce înseamnă standarde respectate şi bun gust. Încă o notă maximă la imaginea primarului Dumitru Mitroiu.

Să descoperi, la această oră, un grup de copii care să cânte muzică populară, coordonaţi de un profesionist, este ca şi cum ai descoperi chihlimbar în malul Sibiciului, la Colţi, de aceea aparatul de fotografiat aproape că a început să declanşeze singur, de teamă ca grupul să nu dispară, şi făcea poze la fiecare copil. Totuşi, prezenţa Ofeliei Florica Haranguş, dar şi a mămicilor care asistau copiii ofereau garanţia că la Cislău se întâmplă ceva serios şi... de durată. De altfel, aveam să aflu că repetiţiile sunt începute încă din luna martie şi că prima ieşire a grupului pe o scenă interjudeţeană va fi la Buşteni, la un concurs interşcolar.

Cu greu, pe drumul de întoarcere, la Buzău, am reuşit să îndepărtez emoţiile, care mi-au ridicat periculos de mult tensiunea, după ce am ascultat „Măi Buzău râu înspumat”, din repertoriul simbolului buzoian Benone Sinulescu, interpretat răvăşitor de un băieţel de doar 10 ani. Pentru aceasta, Bravo, doamna Haranguş! 

De ce să construiască altul, mai bine stricăm noi!

Din nefericire aveam să parcurg şi o experienţă neplăcută, tot în aceeaşi zi, dar la Vipereşti, când maşina a oprit la poarta unui cetăţean, iar doamna cântecului prahovean Ofelia Florica Haranguş a fost întâmpinată de gazdă, mama unei fetiţe cu ochii strălucind la vederea profesoarei ei, care încă din primăvară o asculta şi o învăţa să cânte. Aveam să aflu că domana Hărănguş reuşise să formeze şi la Vipereşti un grup de copii, la care descoperise talent şi chemare către cântecul popular, dar un episod nepermis, petrecut la Sărbătoarea comunei, la finele lunii iulie, a determinat-o pe Florica Haranguş să renunţe la proiect. Mamele fetiţelor şi băieţeilor din grupul vocal de la Vipereşti, care cântaseră pe scena comunei cu doar două săptămâni în urmă, nu vroiau să accepte ca doamna Haranguş să plece, să abandoneze un proiect atât de frumos început. Dar ce se întâmplase chiar la sărbătoarea comunei o determinase pe interpretă să ia decizia radicală.

Momentele muzicale în programul de ziua comunei Vipereşti au inclus şi evoluţia copiilor coordonaţi de profesoara Ofelia Florica Haranguş, iar iniţial convenise ca inclusiv interpreta prahoveancă să susţină un moment de trei-patru melodii. Doamna Haranguş mi-a relatat că a fost supusă unei umilinţe de neacceptat. Pentru că dumneaiei nu a vrut, sub nici o formă să explice momentul a trebuit să obţin singur informaţiile. Aşa aveam să aflu lucruri urâte despre un om care până atunci dovedise că îşi merită, la oprice capitol, titlul de prim gospodar al comunei. Din nefericire, copiii de la Vipereşti au rămas doar cu mulţumirea că au urcat pe o scenă, fie şi în faţa propriilor părinţi, dar cu insatisfacţia că cei mari nu sunt în stare să-i ajute să-şi formeze un talent descoperit.

Nu în ultimul rând, legat de momentul neplăcut consumat la Vipereşti, s-ar păreas că vom avea neplăcuta misiune să devoalăm anumite practici, care nu fac cinste în primul rând unui profesionist, şi vorbim aici despre interpreţii de muzică populară din Buzău, în special dintre cei care, la acest moment, pot lua şi decizii, cum a fost momentul neplăcut prin care a trecut Ofelia Haranguş la Vipereşti. S-ar părea că atunci, la serbarea comunei Vipereşti, s-ar fi luat decizii inclusiv dintr-un sentiment nejustificat de invidie... profesională! Dar cu această anchetă jurnalistică vom reveni în ediţiile viitoare.

(Gigi Manole)

OFELIA FLORICA HARANGUŞ  este o voce aparte, cu un timbru vocal deosebit, cald, care îi impresionează pe cei care o ascultă. Ofelia are calităţi vocale de excepţie. De aceea, vocea sa este considerată de specialişti ca fiind didactică şi profundă, menită să te emoţioneze şi să te facă să vibrezi.
Pentru Ofelia Florica Haranguş există două cuvinte dragi – doina şi dorul, pe care le-a alăturat întotdeauna prin vers şi cântec. De altfel, piesele muzicale ale Ofeliei sunt inspirate din trăirile oamenilor de la ţară, cu bucuriile şi necazurile vieţii de fiecare zi.
Ofelia este o persoană modestă şi sensibilă, lucru pe care îl observi imediat ce ai cunoscut-o. Cu o bogată colecţie de cântece autentice şi prin harul dat de Dumnezeu, Ofelia Florica Haranguş este convinsă că mai are multe de oferit iubitorilor de folclor şi promite că va veni mereu în întâmpinarea acestora cu noi şi noi comori de cântec popular.

S-a nascut pe 27 septembrie 1952, în comuna Brebu din judeţul Prahova. Este căsătorită şi are doi băieţi.
Ofelia Haranguş este de profesie educator şi consideră că, prin conţinutul ei, creaţia populară influenţează pozitiv trăsăturile de caracter şi de viaţă, îi face pe copii mai buni, mai harnici, îi invaţă să-şi iubească familia, ţinutul natal şi poporul, cu ce are el mai valoros.

În anul 1996, a obţinut Gradul Didactic I cu lucrarea metodică  ZONA FOLCLORICĂ CÂMPINA – IMPLICAŢIILE EI ÎN EDUCAREA PERSONALITĂŢII COPIILOR PREŞCOLARI. Ofelia Hărănguţ s-a implicat şi se implică mereu în activităţi didactice folclorice, accesisibile vârstei preşcolare, fiind convinsă că doar aşa pot fi descoperite talentele autentice, care să ducă mai departe tradiţia populară.
Ofelia a rămas în localitatea de baştină până la terminarea cursurilor şcolii primare şi gimnaziale. Îşi aminteşte de cântecele mamei sau de mirosul de răşină al lemnului din care bunicul său confecţiona ţitere, acele minunate instrumente cu coarde ce mai rasuna uneori prin satele de pe Valea Doftanei. Bunicul său, cunoscut de folclorişti sub numele de ţiteraşul Traian Barbu, a fost un mare artizan în acest domeniu, iar in zilele de sărbătoare îşi delecta familia cu sârbele lui – aşezate, aşa cum se cântau cândva în zonă.
Ofelia a învăţat să cânte la ţiteră de la mama şi de la bunicul său, lucru care i-a folosit mai tarziu, când a studiat vioara, instrument căruia i-a pătruns tainele în perioada liceului, când a urmat cursurile Liceului Pedagogic Spiru Haret, din Buzău. Aici l-a avut ca profesor de muzică pe regretatul Mihai Ion, un împătimit al muzicii şi un pedagog desăvârşit, care a pregătit-o pe Ofelia pentru meseria de educatoare.
Mama Ofeliei, Paraschiva Barbu, cu cântecele ei: Trandafir crescut în poartă, Se aud câinii lătrând, Vine trenul din Ardeal, Of Marie, Mărioară,  sau Eu iubesc pe prisp- afară, bunicul cu sârbele şi horele lui cântate la ţitera, au sădit în sufletul Ofeliei dragostea pentru folclorul românesc. Ofelia îşi aminteşte că la numai 5 ani mama sa a învăţat-o cântecul Ce mai fată cu ilic. Mai târziu a învatat să cânte la ţitera cântecul Vine trenul din Ardeal, cantec ale cărui versuri le-a aflat ceva mai târziu tot de la mama sa.
În anul 1964, Ofelia a participat pentru prima oară într-un spectacol folcloric local, alături de mama şi de bunicul său, fiind prezentaţi publicului ca fiind CEI TREI ŢITERAŞI. Acesta a fost începutul succesului.
În anul 1965, la numai 12 ani, Ofelia Florica Hărănguş făcea parte, alături de mama şi bunicul său, din Ansamblul Folcloric al Palatului Culturii din Ploieşti, sub conducerea muzicala a lui Ludovic Paceag şi a dirijorului Eugen Bleoţiu. Din acest ansamblu au făcut parte mai multe familii de rapsozi populari din Prahova, dar şi solişti profesionişti: fluieraşul Gică Mustăcioară, Vasile Bucur, Viorica Podgoreanu, Ion Dolănescu şi alţii.

În anul 1987 a primit acordul pentru a imprima primele piese  cu Orchestra Radio sub bagheta maestrului Florian Economu, pentru fonotecă.

Ofelia Florica Harangus a participat de-a lungul timpului la diferite concursuri si manifestari de muzica populara unde a primit aprecierea publicului si a juriului:
1979: Locul I la Festivalul concurs BUCURIA MUNCII, editia a IV-a, din Campina
1982: Locul II la Festivalul concurs BUCURIA MUNCII, editia a VII-a, din Campina
1983: Premiul Juriului la Festivalul concurs BUCURIA MUNCII, editia a VIII-a, din Campina si Locul I la Concursul CINE STIE CASTIGA din Slanic Moldova
1985: Premiul Special la Festivalul concurs ARGESULE PLAI DE DOR, editia a XV-a, din Campulng Muscel
1986: Premiul I la Festivalul Formatiilor de Instrumente Populare si al Rapsozilor, editia a V-a, din Naruja – judetul Vrancea si Locul IV (pe tara) la Festivalul National CANTAREA ROMANIEI, faza finala de la Buzau
1987: Mentiunea Speciala a Juriului la Concursul de Interpretare a Cantecului Popular Romanesc ROMANIE PLAI DE DOR, editia a XX-a, din Buzau si Premiul Onorific al Juriului la Concursul Intrejudetean de Muzica Populara MARIA LATARETU, editia a V-a din Targu Jiu
1988: Mentiune la Concursul de Interpretare a Cantecului Popular Romanesc ROMANIE PLAI DE DOR, editia a XXI-a, din Buzau si Pemiul Special (Locul IV) la Festivalul Interjudetean CANTEC NOU IN MEHEDINTI, editia a XVIII-a din Drobeta Turnu Severin
1989: Premiul III la Festivalul Interjudetean CANTEC NOU IN MEHEDINTI, editia a XIX-a din Drobeta Turnu Severin si Locul III (pe tara) la Festivalul National CANTAREA ROMANIEI, faza finala de la Ploiesti.
-FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLCLOR – UMKA- BELGRAD -Rep.Serbia – sept – 2008 –
– FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLCLOR -GRADISKA -Rep. Srbska – sept.- 2008 –
– FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLCLOR -ISTANBUL- Turkia – iulie – 2009 –
– FESTIVALUL ROMANILOR – NIURNBERG – Germania- iulie- 2009 –

În anul 1992, realizatoarea Teodora Popescu, de la TVR1, i-a consacrat Ofeliei Haranguş una dintre ediţiile emisiunii STRAIELE PĂRINŢILOR.
În anul 1996, a imprimat din nou piese pentru Fonoteca Radio cu Orchestra Naţionaăa Radio de Muzică Populară, sub bagheta maestrului Dorel Manea.
De-a lungul timpului, Ofelia Florica Haranguş a cântat pe scene alături de interpreţi consacraţi: Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Maria Dragomiroiu, Maria Butaciu, Elena Lefescu Breazu, Elena Roizen, Florin Ologeanu, Constantin Enceanu, Elenea Minis Trancă, Gheorghe Roşoga, Gheorghe Turda, Vasile Ciobanu, Nina Predescu şi alţii. De asemenea, Ofelia a fost acompaniată în spectacole de orchestre sub bagheta celor mai renumiti dirijori: Ionel Budişteanu, Marin Ghiocel şi Constantin Arvincte.
Ofelia Haranguş deţine, de asemenea, functia de Secretar General al Sindicatului Profesionistilor din Industria de Divertisment – ARTIS şi speră ca în acest fel să-i ajute şi să-i promoveze cât mai bine pe soliştii şi interpreţii de muzică populară.
Deviza Ofeliei Haranguş: „Nu trebuie scăpat din vedere valoarea istorică a folclorului. Îndrăznesc să afirm că indiferent de argumenetele ce ar pune în cumpănă ideea de stat naţional unitar, folclorul, prin paleta-i vasta de exprimare, constituie actul de identitate de necontestat, argument pe care îl putem aduce în fata răuvoitorilor neamului nostru”