Joi, 12.03. 2020, desemnatul Câţu se va prezenta în faţa Parlamentului pentru o eventuală investire. La acest moment toate, dar absolut toate calculele şi previziunile sunt date peste cap de recrudescenţa coronavirusului. Este posibil ca anticipatele lui 

Johannis să rămână doar un vis prezidenţialo-liberal, pentru că în plină epidemie nu este loc de „pohte” politice! Tot joi, cam cu două ore înainte de votul din Parlament, CCR-ul va da răspuns contestaţiei înaintată de social democraţi la ordonanţa lui Orban, prin care, dacă i s-ar da drumul aşa, la localele din vară, apoi la generale, s-ar crea haos mai ceva ca la căderea burselor!

Demonstrând că, cel puţin în România, cuvântul politicianului nu are nici un efect la înmulţire şi împărţire, Orban şi ai săi se dau fete mari când li se atrage atenţia că au promis: să nu accepte traseismul politic, să nu schimbe regulile în timpul jocului (electoral), într-un cuvânt, să fie cinstiţi cu alegătorii. În ordonanţa care acum e la CCR, liberalii au dat… liber la vot, la locale, adică omul poate vota pentru primarul său chiar dacă în ziua respectivă nu se află în localitatea de reşedinţă. Mai mult, „urna mobilă” ar putea deveni un mobil eficient de strângere a voturilor false, din moment ce regula nouă permite folosirea acesteia la orice oră din zi sau noaptea votării (regula veche impunea întocmirea unei liste cu cei care nu se puteau deplasa, până cel târziu în preziua votului). Dar bomboana peste „coliva liberală” la locale ar urma să fie… liberalizarea activităţii preşedinţilor de secţii (preconizaţi a fi simpatizanţi ai Puterii, din moment ce Guvernul Orban/Câţu va organiza alegerile) care vor avea largheţea să decidă programul de votare, dincolo de textul legii.

De ce au confecţionat liberalii o asemenea ordonanţă? Lucrurile sunt cât se poate de simplu de explicat. Cel puţin până acum, dar se vede treaba că ei au anticipat, din teritoriu nu vin veşti cum că primarii s-ar înghesui la poarta lui Orban. La acest moment social democraţii sunt în avantaj clar în perspectiva localelor, din moment ce peste două treimi dintre primari sunt de partea lor. Semne că s-ar întâmpla ceva spre mulţumirea lui Orban nu sunt. Dimpotrivă, este proaspăt exemplul Călăraşiului! Oamenii au spus că au colaborat foarte bine şi în folosul cetăţenilor cu fosta guvernare.

Judeţul Buzău este, probabil, cel mai bun studiu de caz vizavi de intenţia unora dintre primari de a trece în tabăra liberalilor (sau a altor formaţiuni politice care s-ar afla în graţiile electoratului). Pentru că, dincolo de doctrină, în România postdecembristă s-a obişnuit ca alegerea uneia dintre taberele politice să fie şi… motivată. În cazul primarilor lucrurile sunt cât se poate de simple: va fi în stare cel care guvernează, pentru patru ani, să dezvolte programe de investiţii de interes public, dar mai ales să le susţină financiar?! Pentru că, politica se face la Bucureşti, dar nivelul de trai se resimte la nivel de comună!

În ultimii patru ani, graţie şi ascensiunii politice a deputatului Marcel Ciolacu, care la un moment dar a fost vicepremier în Guvernul României, apoi preşedintele Camerei Deputaţilor în Parlamentul României, judeţul Buzău a primit cele mai multe resurse financiare, contabilizate de la Revoluţie încoace. În plus, administraţia judeţeană, condusă de economistul Petre Neagu, s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune echipe la nivel naţional şi, pe lângă faptul că a gestionat eficient şi corect fondurile guvernamentale, a insistat pe atragerea fondurilor europene, domeniu în care, de asemenea, la finele anului 2019 poziţiona Buzăul în Top 10 naţional! În legislatura care tocmai se încheie, în judeţul Buzău au fost implementate, se află în derulare, ori sunt pe lista de aşteptare la „eligibile” peste 400 de proiecte cu diverse finanţări: guvernamentale, de la Comisia Europeană, prin diverse organisme UE (ex. GAL-urile – Grupuri de Acţiune Locală), instituţii financiar-bancare (ex. Banca Mondială), diverse granturi cu finanţări pe grupuri ţintă ş.a. Din alegerile din 2016, social democraţii au ieşit cu 77 de primării la Buzău, dar toate cele 87 de localităţi au fost beneficiarele prestaţiei politice de excepţie a echipei buzoiene de parlamentari PSD, condusă de Marcel Ciolacu. 

La sfârşitul anului 2017, după ce Buzăul primise alocaţii bugetare substanţiale, graţie prezenţei deputatului Marcel Ciolacu în funcţia de vicepremier în Guvernul României, şefii de administraţii publice din teritoriu anunţau un an 2018 în care judeţul urma să fie transformat într-un adevărat şantier. Şi aşa a fost. Aproape toate comunele buzoiene, toate administraţiile publice locale, toţi primarii au derulat investiţii de interes public: asfaltări (cele mai multe), înfiinţări sau extinderi de reţele de apă potabilă, reabilitări sau obiective noi în sistemul local de învăţământ, sau în cel de sănătate ş.a. În context naţional, Buzăul a făcut notă aparte, chiar dacă social democraţii au trebuit să-şi asume (şi) experienţa alegerilor europarlamentare de anul trecut. În multe zone ale judeţului încă sunt în implementare proiecte, guvernamentale sau europene, accesate pe timpul fostei guvernări. De asemenea, Buzăul, şi tot cu sprijinul liderului pesedist Marcel Ciolacu, este într-o fază avansată în proiectul de anvergură naţională privind reluarea investiţiilor pentru aducţiunile de gaze naturale.

Alegerile locale, la Buzău, sunt simplu de analizat, atât din perspectiva orientărilor primarilor, dar şi din perspectiva preferinţelor alegătorilor. S-ar părea că una dintre mutările de efect, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean, ar fi preluarea, de către Pro Româna a fostului prefect de Buzău, inspectorul şef al Gărzii de Mediu, Carmen Ichim. În ce priveşte gruparea liberală, se poate spune că desemnarea lui Cristi Romanescu a fost a fost o alegere de complezenţă, şi nu mă refer aici neapărat la… bunele maniere! Celor doi, mai vizibili în zona contracandidaţilor, li se opune actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Petre Neagu. La ultimul regăsim şi contabilizăm realizările la nivelul judeţului. La ceilalţi, rezonanţa propriului nume sau cel mult o emulaţie conjuncturală. Cu alte cuvinte, se poate spune că atât primarii, cât şi alegătorii vor decide şi acţiona în virtutea bunului simţ al poporului român şi nu va da vrabia din mână pentru cioara de pe gardul liberalilor!