... dar nu renunţă să-şi instruiască subalternii, consilieri judeţeni, să voteze după modelul „Gică Contra”
Cel puţin până la consumarea Congresului Partidului Naţional Liberal, de mâine, 28 iunie 2014, liderul local al liberalilor buzoieni, Cristi Bîgiu, a ales ca în Executivul Consiliului Judeţean să continue colaborarea cu Partidul Social Democrat.
Asta a făcut ca din nou deputatul pedelist Cezar Preda să înregistreze minusuri la imagine, în ochii colegilor de la Centru, pentru simplul motiv că nu a reuşit să-l convingă pe liberal să înceapă discuţiile pentru realizarea unei alte majorităţi în „miniparlamentul” local.
Din întâmplare(!), o parte a presei locale a publicat un comentariu în care este denigrată şi acuzată activitatea preşedintelui Bîgiu, după doi ani de mandat, pentru ca la final să se pună anatema „zero barat”.
În nici un caz nu vom fi noi apărătorii de serviciu ai preşedintelui Consiliului Judeţean, dar pentru că unele lucruri nu sunt prezentate corect, considerăm că este necesară cel puţin o „reparaţie”. Este vorba de acel proiect denumit „Master Plan”, pe care administraţia judeţeană se chinuie, efectiv, să-l implementeze de cel puţin 10 ani. Ce ar fi avut de făcut consilierii judeţeni? Să voteze în plen, cu o majoritate de o treime, etapele presupuse şi condiţionate de Bruxelles pentru derularea unui proiect cu finanţare europeană. Dacă s-ar fi întâmplat astfel de lucrui încă de acum trei mandate, Buzăul ar fi putut beneficia de o finanţare europeană nerambursabilă de 42 de milioane de euro. După ce s-a pierdut şi şansa de a beneficia de 36 de milioane de euro, s-a ajuns ca acum lucrurile să se mişte la fel de greoi, în ciuda faptului că s-a declarat deschidere totală, inclusiv votul majoritar al plenului CJ, iar Buzăul riscă să piardă ultimul nivel de finanţare acceptat de 28 de milioane de euro.
Ne amintim cum pe timpul exerciţiului preşedintelui Mocanu, opoziţia de atunci îl acuza pe acesta că vrea să dezvolte o afacere personală, sau de clan, pe banii buzoienilor. Mai mult, s-a încercat să se demonstreze că la finalul proiectului buzoienii nu vor fi bebeficiarii unui management performant pentru gestionarea şi valorificarea deşeurilor menajere, ei urmând să plătească astfel de servicii mult mai scump.
La acel moment se ştia cine era „păpuşarul şef” al voturilor din Consiliul Judeţeran, chiar dacă în prima linie se afişa senatorul liberal, pe atunci, Cristi Bîgiu. În realitate, cel care nu dorea implementarea unei astfel de investiţii de interes public era deputatul pedelist Cezar Preda, care, după cum se ştie, este direct implicat într-o afacere privată la nivelul judeţului Buzău, tocmai pe gestionarea deşeurilor menajere. Dacă şi-ar fi învăţat consilierii judeţeni să voteze „pentru” ar fi însemnat să accepte, cu bună ştiinţă, scoaterea sa de pe piaţa unor astfel de servicii la Buzău.
De altfel, pentru a-şi apăra afacerea, Preda a apelat la toate metodele de convingere sau de intimidare, la un moment dat el fiind ajutat chiar de generalul Gabriel Oprea, pe atunci prieten cu pedeliştii şi în graţiile lui Băsescu. Acesta a contestat capitolul din proiect care privea locaţia gropii ecologice ce ar fi trebuit construită, aceasta fiind pe teritoriul comunei Cochirleanca, după cum se ştie aici funcţionând şi obiectivul militar Aerodromul Boboc.
Din prieten, Cristi Bîgiu a devenit duşmanul lui Cezar Preda, cel care trebuie să fie întârziat să pună în aplicare Master Planul, altfel afacerea „regelui gunoaielor” de la Buzău cade. În consecinţă, consilierii judeţeni pedelişti, încă fideli fostului lor şef de organizaţie, votează cu consecvenţă împotriva derulării etapelor de dezvoltare a proiectului, cel din umbră sperând ca Bruxelles-ul să retragă investiţia pe motiv de neseriozitate din partea autorităţilor române.