„E jenant că se folosesc de minciuni pentru a-şi acoperi incompetenţa şi, de ce nu, reaua credinţă. E jenant şi păgubos pentru ţară!” (Costel Vânătoru, cercetător Experimentala Buzău)
Înainte să apară prima scânteie în jurul proiectului Banca de Gene de la Buzău, multe persoane, inclusiv din sfera politicului, erau de acord cu ideea că „Banca de Gene” trebuie abordat ca un adevărat Proiect de Ţară. Mai mult, politicienii, de la Buzău sau de la Bucureşti, se arătau de acord cu aprecierile cercetătorului Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de la Experimentala Buzău, cum că o Bancă de Gene este adevărata bogăţie a unei naţii. Şi unii şi alţii, politicieni sau personalităţi din medii academice, au început să tragă, la propriu, de proiect, în interes electoral sau în scopul asumării, cei din urmă prevalându-se de ideea că Buzăul nu este un centru universitar şi unei instituţii de tipul şi calibrul Băncii de Gene i-ar sta mai bine la Cluj, Timişoara, Iaşi sau chiar Craiova. Cei mai împătimiţi „sforari” s-au dovedit a fi actualul ministru al Agriculturii, contestatul Adrian Oros (în favoarea Clujului) şi fostul ministru al Agriculturii, actual preşedinte al Consiliului de Administraţie al USAMV Bucureşti, Valeriu Tabără, care în timp ce se desfăşura primul protest public la Buzău, el complota în favoarea Timişoarei.
Liberalul Avrămescu, între interesul de partid şi calitatea de buzoian
Chiar dacă proiectul „Banca de gene la Buzău” a fost lansat încă de pe vremea guvernării social democrate şi a ministrului Petre Daea, care a şi semnat actul de naştere a instituţiei, Avrămescu şi liberalii buzoieni nu s-au sfiit să se folosească de o asemenea iniţiativă în scop electoral. Dar, pentru că buzoienii au votat în conformitate cu realitatea faptelor, „slujitorii” săgeţii galbene – parlamentarii Avrămescu şi Pufu, alături de conducerea centrală a PNL, au anulat orice iniţiativă care ar fi dus la funcţionarea instituţiei. Primul atac murdar a fost chiar încercarea de a înlătura de la conducerea Băncii de Gene a cercetătorului Vânătoru. La presiunea străzii şi a presei, locale şi centrale, s-a revenit asupra deciziei. De atunci, periodic răsufla în presă câte un scenariu, la fel de murdar, care nu prevestea nimic bun la adresa proiectului unicat la nivel naţional. Totul a culminat cu scoaterea proiectului de pe lista PNRR, chiar dacă el era considerat de specialişti oneşti „cel mai verde proiect al PNRR-ului”. Mai mult, obligat de superiorii pe linie politică, deputatul buzoian Gabriel Avrămescu a ales să facă jocul celor de la Bucureşti, culminând prin a ieşi public, la o televiziune locală, şi să spună că cercetătorul Vânătoru nu depusese, de altfel, nici un proiect, deci nu avea ce să fie scos din PNRR! Deputatul Avrămescu şi-a confecţionat şi o acoperire publică, formulând o întrebare parlamentară, adresată ministrului Oros, care avea să răspundă, ghiciţi ce(?), că nu a existat nici un proiect depus de cercetătorul buzoian, dar că sunt şi alte programe (tot) europene, prin care ar putea fi obţinută finanţare. Din lipsă de spaţiu, nu putem prezenta corespondenţa între cei doi, dar poate fi consultată, on line, pe adresa Camerei Deputaţilor.
„E jenant şi păgubos pentru ţară!”
Proiectul „Banca de Gene” la Buzău este o ideea a cercetătorului Costel Vânătoru încă din primii ani când a început să lucreze în laboratorul de la Experimentala Buzău. Cu ceva timp în urmă, domnia sa spunea că un prim proiect pentru construirea unei Bănci de Gene, chiar la Buzău, a fost întocmit înainte de 1989, când la Ministerul Agriculturii era un buzoian într-o funcţie de secretar de stat. Nu s-a materializat. După Revoluţie, echipa de cercetători de la Experimentala Buzău a mai făcut o încercare dar, după cum spunea cercetătorul Vânătoru „altele erau priorităţile, aşa cum le considerau politicienii de atunci”.
La acest moment, instituţia Băncii de Gene de la Buzău este finanţată de la bugetul de stat (3 milioane de lei), jumătate urmând să acopere cheltuieli salariale pentru cele prime 12 posturi bugetate (dintr-un necesar de 30 de posturi), iar din cealaltă jumătate să se construiască un „solar dotat cu instalaţii de irigare moderne”, aşa cum se arată în răspunsul ministrului Oros către deputatul buzoian Gabriel Avrămescu! Atitudinea evidentă de persiflare la adresa cercetătorului buzoian, adoptată atât de ministrul Oros, dar mai ales de liberalul buzoian Gabriel Avrămescu, l-a determinat pe Costel Vânătoru să facă acea categorisire, evidenţiată în titlu!