booked.net

Share

timpul_buzaului.jpgDeşi m-am stabilit de aproape doi ani în Zagreb, Croaţia, şi m-am adaptat destul de bine, fiindcă am copiii şi nepoţii alături, nu pot să nu mă gândesc la ţara şi locurile unde am văzut lumina zilei şi am trăit peste trei sferturi de veac, străduindu-mă să le fac cunoscută istoria, să prezint unele personalităţi care au dat viaţă şi faimă acestor locuri.

Cu salutări prieteneşti!

Aplicarea prevederilor Regulamentului Organic (prima lege organică cvasiconstituţională a Principatelor Române promulgată de către administraţia reusească în perioada 1831-1832 şi valabilă până în 1856) a presupus şi rezolvarea unor probleme edilitar-urbanistice de o deosebită importanţă pentru locuitorii târgului Buzăului: şoseluiri, pavaje, drenarea apelor pluviale şi reziduale, strângerea  şi depozitarea gunoaielor, alimentarea cu apă şi iluminatul uliţelor.
Începând cu anul 1832, Municipalitatea a inclus în programul său şi instalarea de felinare şi aprovizionarea cu lumânări de seu, unul din documente referindu-se la înfiinţarea a şase felinare pe uliţele oraşului, se organizau anual  licitaţii pentru darea în antrepriză. În 1840 au fost instalate alte 10 felinare pe Uliţa Nouă (Independenţei) şi, totodată, s-a făcut o repartizare judicioasă a acestora pentru ca toate străzile să fie luminate. Alte 12 felinare se vor instala în anul 1843 pe uliţa ce duce de la Manolache bogasieru la Şcoala Normală (Şcoala Naţională, în activitate din 18 aprilie 1832, cu regim şi de şcoală normală, din 1838 aici fiind pregătiţi şi candidaţii de învăţători) şi mănăstirea Banu, pe uliţa Banului (azi strada Bistriţei). Încă 15 felinare au fost instalate în 1845, în 1851 alte 10, tot pe uliţa Banului, spre Poştă, iar în  1854 - 24 (în anul 1856 erau 90 de felinare). Antreprenorii aveau obligaţia să ia măsuri ca toate felinarele să lumineze în cursul nopţii, iar în zilele solemne (la sărbători sau vizitele domnitorilor) se acorda o atenţie deosebită iluminatului. Astfel, cu ocazia vizitei domnitorului Carol I din anul 1867, s-au folosit 1600 de lumânări, amplasate în pahare de sticlă legate cu sârmă, în care se va pune apă vopsită în culorile ţării şi deasupra untdelemn. 
Odată cu primele exploatări de petrol şi prelucrarea primară a acestuia, s-a trecut la folosirea gazului lampant, lumânările de seu fiind înlocuite cu lămpi de gaz. Astfel, la 30 martie 1860,  Eduard Madech, proprietarul unei fabrici de pe-trol din Ploieşti, încheia un contract cu Municipalitatea buzoiană, prin care se obliga să livreze petrol lampant necesar iluminării oraşului. Altă cantitate era obţinută de la rafinăria de la Sărata-Ogrăzile, proprietatea lui Grigore Constantinescu-Monteoru, cât şi de la cele din Buzău (proprietatea lui Costache Nicolaide, instalată în anul 1863, cu condiţia de a folosi terenul timp de 30 ani şi a plăti o arendă anuală de 3 galbeni; în 25 iunie 1867 a vândut instalaţiile lui Anastase Anastasiade) şi Simileasca. Cu timpul, numărul instalaţiilor de rafinare va creşte, petrolul lampant produs fiind livrat şi pentru iluminarea  oraşului şi portului Brăila şi a comunei Izlaz. Un raport din 24 iulie 1875, al Prefecturii judeţului Buzău, referitor la exploatarea minelor de petrol, consemna o producţie de petrol lampant de  8961 vedre şi  8 oca în 1874 şi 4504 vedre şi  7 oca în prima jumătate a anului 1875, taxat cu un leu vadra (lei noi).
În 1861, antreprenorul care asigura iluminatul oraşului era Ilie Balce, care avea şi exploatări de petrol la Monteoru, dar exploata şi rafinăria de la Sărata. Aprinderea şi stingerea lămpilor pentru iluminatul stradal (277 în 1868) se făcea de către angajaţi anume, care se numeau lampagii şi aveau obligaţia de a le umple cu gaz, a curăţa şi potrivi fitilul şi a le aprinde în fiecare seară, iar dimineaţa să le stingă. 
Autorităţile locale primesc oferte de la diferite societăţi pentru instalarea altor sisteme de iluminat. Astfel, în 1867, se primeşte oferta pentru folosirea gazului aerian, proiect nerealizat. În 1895, Societatea de iluminaţiune cu ulei mineral dens „Vittorio Croizat” din Italia, sucursala Bucureşti, se oferă să introducă iluminatul cu ulei mineral dens. Deşi au fost mulţumiţi de rezultate, cu adresa nr. 5322/1896 i se comunică antreprenorului că nu suntem decişi să adoptăm în oraşul nostru sistemul dv. de iluminat cu ulei mineral dens, la fel ca în cazul ofertei Societăţii de Iluminare Publică şi Privată  „Negrini & Maffini”din Bucureşti. 
În iunie 1897 s-a primit o altă ofertă din partea Societăţii „Acetylen” din Bucureşti care propune folosirea gazului aerian. Demonstraţia practică s-a efectuat în grădina Bisericii „Sf. Îngeri”, raportul Serviciului Tehnic al Primăriei consemnând că noile lămpi dau o lumină, vie, clară, similară cu lumina electri¬că, astfel că un felinar are o putere de 100 lumânări (waţi) înlocuind 8-10 felinare cu lumină existente. În această situaţie s-a trimis ofertantului un plan al oraşului pentru întocmirea documentaţiei şi devizului de execuţie. La numai 2 luni, în august 1897, s-a primit oferta Societăţii Watson & Youell care a propus, prin arhitectul oraşului, construirea unei centrale pentru producerea energiei electrice care să alimenteze 2000 lămpi incandescente şi 69 cu arc voltaic pentru 5 km. de străzi. 
BUZAUL-VECHI_5.jpg
O ofertă asemănătoare a fost făcută de Societatea de Electricitate pe Acţiuni, fostă W. Lahmeyr & Comp. sucursala Bucureşti, iar în septembrie 1897 a transmis ofertă Societatea Schneider & Grünenfelden, propunând folosirea ga¬zului „Dewik”. După întocmirea documentaţiei şi a devizului estimativ (19.000 lei), solicită ca prioritate iluminarea bulevardului (fost strada Gârliţei, apoi bulevardul Parcului, din 1896 bulevardul I.C.Brătianu, astăzi Nicolae Bălcescu), din faţa Teatrului „Moldavia” până la bufetul din Crâng, cu 38 lămpi cu arc voltaic (între care una în faţa Bufetului şi alta pentru insuliţa din mijlocul lacului).
 
Ca urmare însă  a faptului că în multe oraşe se trecuse la iluminatul electric, după 1900 se fac o serie de studii şi proiecte în acest sens, în primul rând avându-se în vedere Palatul Comunal. Un asemenea proiect a fost înaintat spre verificare şi avizare, Ministerului de Interne în anul 1907. Totodată, s-a emis o circulară către instituţii şi particulari, prin care li se solicita să-şi dea acceptul pentru racordarea la reţeaua de iluminat cu electricitate. Au răspuns afirmativ Gara CFR, Inspecţia IV CFR, Regimentele 8 Infanterie şi 7 Artilerie, cât şi peste 100 particulari.
Deşi administraţia comunală nu a trecut practic la executarea de lucrări pentru introducerea iluminatului electric, existau totuşi întreprinzători care dispuneau de generatoare de curent ca de exemplu Tipografia Alessandru Georgescu şi Cinematograful „Azuga”, antreprenor Iacob Balint, de la instalaţiile de aici furnizându-se în 1924,  curent electric şi pentru Palatul Comunal şi pieţele publice din centru (5 lămpi). Şcoala primară nr. 4 (astăzi Şcoala Gimnazială „Nicu Constantinescu” nr. 8) era racordată la uzina  lui Mihail Dragomirescu, ambele furnizând curent de 110 V. 
La 14 octombrie 1913 a fost legalizat şi actul constitutiv al Societăţii în comandită Uzina electrică Vasile Corda et. Compacţionari ing. Dionisie Mardan şi mecanicul electrician Vasile Corda. Uzina funcţiona în casele Stozcki, societatea, pe durata a 5 ani, având ca obiect de activitate comerţul cu electricitate.  Însă, în 1916, Vasile Corda a solicitat înscrierea firmei numai pe numele său. Uzina  proprietatea lui Iacob Balint şi-a încetat activitatea la 2/15 decembrie 1918 când oraşul a fost ocupat de trupele germano-austro-ungare. 
Intenţionându-se folosirea energiei electrice pentru iluminarea întregului oraş, se propune construirea unei uzine electrice de 1000 H.P., pe curent trifazic, iar în 1914 se duc tratative cu Societatea „Electrica” Câmpina. Aceasta solicită concesionarea iluminatului electric pentru 40 de ani, obligându-se să instaleze 770 lămpi incandescente de 25-1000 W. S-a pus condiţia ca distanţa dintre stâlpi să fie de 40-50 m. (50-70 m.- pe străzile secundare), montarea de becuri de 600 W pe mijlocul străzilor principale, de 100 W la marginea trotuarelor şi de 50-100 W pe străzile secundare. Ing. Brătescu întocmeşte proiectul de execuţie, dar reprezentantul societăţii îl consideră imposibil de realizat, înaintând în acest sens un memoriu justificativ. S-a estimat un preţ de consum de 75.000 lei anual. În aceste condiţii, Primăria a solicitat Serviciului Tehnic să analizeze oferta şi să se efectueze un studiu. 
În martie 1915, ing. Budeanu comunică refuzul societăţii de a se angaja să execute lucrările conform solicitărilor reprezentanţilor Primăriei, propunând ca soluţie construirea şi exploatarea unei uzine de către comuna urbană Buzău sau de către o societate din localitate. Declanşarea Primului Război Mondial şi ocupaţia vremelnică au împiedicat materializarea proiectului, astfel că, după 1918, se caută soluţii de rezolvare. S-a propus construirea unei uzine electrice cu o putere instalată de 1000 H.P. ce trebuia să producă curent trifazic de înaltă tensiune, distribuţia curentului urmând să se realizeze în mai multe etape, după instalarea de cabluri subterane, mai întâi pe 25 de străzi şi apoi şi pe celelalte. S-a pus şi problema ca până la realizarea proiec-tului, Palatul Comunal să fie racordat la uzina V. Corda, deoarece Iacob Balint a comunicat că, având prea mulţi abonaţi, nu mai poate furniza curent, dar s-a renunţat deoarece instalaţia interioară era dimensionată pentru 110 V, iar uzina furniza curent de 220 V.
A fost înfiinţată Societatea Comunală de Electricitate cu un capital iniţial de 10 milioane lei,  ale cărei statute au fost aprobate de către Consiliul de Miniştri la 6 august 1925, societatea fiind declarată constituită la 25 decembrie 1925. Obiectul de activitate era producerea şi distribuirea energiei electrice pentru instituţii publice şi particulari din oraşul Buzău şi înfiinţarea de tramvaie electrice. S-a considerat că propunerea ing. Budeanu de a se construi o uzină proprie  era cea mai bună soluţie, astfel că presa locală  anunţa, în mai 1926, că în curând vor începe lucrările. Licitaţia pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie a uzinei şi a instalaţiilor de iluminat, organizată la 10 iunie 1926, a fost câştigată de Societatea „Reşiţa”. În urma referatului ing. Budeanu s-a optat pentru terenul de lângă Manutanţa Garnizoanei (după demolare, pe terenul unde au fost construcţiile respective s-au ridicat clădirile Diviziei a II-a Getica), adică terenul pe care încă se află clădirea fostei Uzine electrice (la acea dată pe strada Unirii nr. 65). 
 Uzina a fost  dată în folosinţă în 1928, dar lucrările de racordare s-au exe-cutat din 1927, tot atunci fixându-se şi tarifele de consum. De asemenea, s-a întocmit şi regulamentul pentru exploatarea uzinei şi distribuirea energiei electrice. La 20 aprilie 1928, printr-o ordonanţă, s-a cerut ca uzinele par-ticulare să-şi înceteze activitatea (totuşi uzina lui Iacob Balint funcţiona şi în 1930). Al. Zăgănescu, în numele celor 70 de locuitori din cartierul înfiinţat de el, solicita montarea a cel puţin două becuri la intersecţia străzilor  Oituz şi Ovidiu cu strada D. Zăgănescu, cu racordare la instalaţia de distribuţie de pe străzile Unirii sau Vasile Lupu. Potrivit datelor statistice despre societăţile pe acţiuni, în 1931 activul şi pasivul uzinei se cifra la 68.829.025 lei.
În 1930 au fost racordate Prefectura şi Tribunalul, în 1932 Şcoala primară nr. 4, Fabrica de Produse Ceramice „Braniski & Rosazza” din comuna Simileas-ca, în 1933, cartierul Mihai Viteazul, în 1934, cartierul Regele Ferdinand (fost 23 August, actualmente N.Titulescu) şi Liceul de fete „Dr. C. Angelescu” (Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”). În 1935, din 91 km. de străzi, pe 61 km. existau instalaţii de iluminat electric. Cinci ani mai târziu, în 1940, existau asemenea instalaţii pe 70 km. de străzi, din acest an energia electrică fiind utilizată şi în activităţi industriale. 
Pentru stabilirea consumurilor, s-au montat contoare în subsolul Palatului Comunal, la transformatorul de pe bulevardul I.C.Brătianu (amplasat în faţa Şcolii Gimnaziale nr. 1 „Aviator Mircea Bădulescu”), la transformatorul de la intersecţia străzilor Pompiliu Ştefu (fostă Curcani, din 2019, Constantin Angelescu) şi col. Ion Buzoianu (fostă Nicu Constantinescu), staţiile de transformare de pe străzile Sculpturii şi Gârlaşi şi în incinta Uzinei Electrice. 
În anul 1949, instalaţiile electrice aeriene (L.E.A.) de 60 kV. Ploieşti-Urlaţi, până la Buzău, vor alimenta staţia Crâng (25 kV.) În anul 1952, ca urmare a racordării instalaţiilor la sistemul energetic regional, uzina electrică îşi înce-tează activitatea. Din 1953, staţia Crâng va funcţiona la tensiunea de 6, 25 şi 60 kV. – pe 6 kV. consumatorii casnici şi industriali din oraş, iar pe 3 linii de 25 kV. se alimentau consumatorii industriali din zona limitrofă, între care şi Schela Berca. Începând cu anul 1957, s-a trecut la electrificarea zonelor rurale, prima linie aeriană de 15 kV. pe stâlpi din beton fiind realizată pe traseul Buzău – Smeeni. În 1958 a fost dată în exploatare staţia Buzău-Nord, de 110 kV care se alimenta din LEA  Focşani – Buzău.
Din 24 ianuarie 1959 s-a făcut racordarea la sistemul energetic naţional prin realizarea primului paralel cu sistemul energetic al Moldovei, ca urmare a punerii în funcţiune a LEA de 110 kV, Buzău-Focşani. În acelaşi an a fost dată în exploatare staţia de 35/6 kV, Râmnicu Sărat, preluând astfel consumul întregului oraş. Staţia Buzău-Sud, tot de 110 kV, a fost pusă în funcţiune în 1967, iar în anul 1971, staţia de la Râmnicu Sărat ce alimenta unităţile de pe platforma industrială şi localităţile limitrofe. În anul 1970, reţeaua de iluminat măsura 227 kilometri, din care 160,11 de joasă tensiune, 88,595 kilometri de 6 kV, cu 8 posturi de transformare, şi 1528 puncte de iluminat (226 cu vapori de mercur şi 1302 incandescente, de 40-1000 W). Staţiile de 110 kV. Buzău-Est, Sătuc şi Pogoanele, au fost puse în anul 1974.
În urma Decretului nr. 379/13 octombrie 1983, privind înfiinţarea întreprinderilor de exploatare şi întreţinere a reţelelor şi instalaţiilor energetice şi de distribuţie a energiei electrice şi termice, a fost creată Întreprinderea de Reţele Electrice (IRE) Buzău.

 

PSD:
Coerența restricțiilor
este compromisă
atunci când închizi școlile,
dar lași păcănelele deschise
PSD condamnă modul arbitrar și contradictoriu în care au fost decise restricțiile din Hotărârea de Guvern nr. 1.090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României. Guvernul nu poate fi credibil atunci când spune că școlile trebuie închise pentru că pandemia e gravă, dar în același timp lasă deschise sălile de jocuri de noroc sugerând că situația nu ar fi chiar atât de gravă.
...................................
 
Dan Nica PSD:
„Comisia Europeană
le arată
statelor membre
cum să scadă
preţurile la energie,
numai să se şi vrea!”
Şeful Delegaţiei Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că, în urma solicitărilor mai multor state, printre care şi România, Comisia Europeană a prezentat astăzi o recomandare de măsuri, care să permită tuturor ţărilor afectate din cadrul UE să intervină rapid la nivel naţional pentru soluţionarea crizei preţurilor la energie.
......................................
Partidul Social Democrat
a depus propria
moţiune de cenzură
împotriva
guvernului Florin Cîţu
„STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎŢU!” se numeşte moţiunea de cenzură a PSD.
Moţiunea de cenzură a PSD este semnată de 157 de parlamentari ai Partidului Social Democrat, care îndeplineşte toate condiţiile.
...........................................
Senatorul Romaşcanu
interimar la PSD Buzău

Ştirea momentului în politica buzoiană este preluarea funcţiei de preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD de către senatorul Lucian Romaşcanu. El va ocupa această funcţie interimar, până la organizarea de alegeri statutare. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului politica Naţional, propunerea venind, evident, din partea preşedintelui PSD la nivel naţional, deputatul Marcel Ciolacu.
..................................
Deputatul PSD Romeo Lungu:
Guvernarea
PNL-USR PLUS,
un atac
la buzunarele românilor!
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a confirmat că România a intrat în faza inflaţiei galopante. Aceasta a crescut cu 92,3% în primele 7 luni ale anului: de la 2,6 la 5%! Până la finalul anului inflaţia va ajunge la 5,6%, ceea ce înseamnă că fiecare român va fi mai sărac cu 320 lei. Comparativ cu raportul din luna mai 2021, rata anuală a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent cu 1,5%, semn că lucrurile merg din rău în mai rău.
.......................................
Laurenţiu Ţepeluş,
deputat PSD Buzău:
Strategia PNL,
ghinionul României

Deşi România este lovită de furtuni, inundaţii, creşteri de preţuri, economia distrusă, efectele devastatoare ale pandemiei, nimic nu abate Guvernul Cîţu de la unicul scop: alegerile în care pot să mai rupă un pic de putere pentru a-şi satisface setea de acces la funcţii şi bani publici.
.......................................
După trei ani
de activităţi în parteneriat,
Colegiul Economic Buzău
a încheiat
un proiect internaţional
Vara lui 2021 înseamnă pentru Colegiul Economic Buzău finalizarea unui nou proiect european. Este vorba despreparteneriatul strategic între unităţi şcolare Ka229, finanţat prin programul Erasmus+ al Comisiei Europene, ”Let us Bring Europe Together for heritage”/ 2018-1-ES01-KA229-049878_2.
.................................
Iniţiativă civică,
în favoarea elevilor,
preluată de PSD:
Vouchere în valoare
de 250 de lei,
pentru achiziţia
de bunuri
şi servicii culturale
Elevii ar putea beneficia de vouchere în valoare de 250 de lei pentru achiziţia de bunuri şi servicii culturale. Iniţiativa civică a fost dezbătută ieri în Comisia pentru învăţământ din Parlament, susţinută şi de deputaţii buzoieni Laurenţiu Ţepeluş şi Romeo Lungu.
......................................
 
Senatorul Lucian Romaşcanu:
„Alina Ghorgiu
a recunoscut că
PNL a pierdut alegerile
în 2020!”
 
Alegerile pentru noua conducere a Partidului Naţional Liberal scot în prim plan diverşi lideri, care aleg să se poziţioneze, la vedre, de o parte sau de cealaltă, într-una dintre cele două tabere formate. De pildă, senatorul liberal Alina Ghorghiu l-a atacat zilele trecute, pe un post naţional de televiziune, pe actualul preşedinte al PNL, Ludovic Orban, spunând că este nevoie de o schimbare la vârful partidului.
......................................
Pas cu pas, de la România educată, la România eşuată prin ocupaţia Iohannisto-Penelisto-Useristă!
„…..De reuşita PNRR depinde într-o mare măsură cum va arăta viitorul societăţii noastre”, declara pompos şi apăsat acum câteva zile artizanul grupării de interese penelisto-useriste care are pretenţia de a guverna România asemenea unor satrapi care şi-au cumpărat ţară şi, odată cu ea, servitori.
..........................................
Deputatul buzoian
Romeo Lungu
îl chestionează
pe ministrul Oros,
de la Agricultură:
 „Ce vor primi
fermierii români,
în locul
programului Tomata?!”
În contextul întârzierii programului de sprijin pentru fermierii care cultivă legume în spaţii protejate, deputatul PSD Romeo Daniel Lungu i-a adresat o întrebare parlamentară ministrului agriculturii, Adrian Oros. Social-democratul buzoian îşi doreşte să afle când va fi implementat programul, dar, mai ales, când vor primi legumicultorii banii pentru înfiinţarea culturilor.
...........................................
Deputatul buzoian
Andi Cristea
a fost ales la şefia
Grupului parlamentar
de prietenie
cu Republica Singapore
„Am onoarea ca de astăzi (n.r.-11 mai a.c.) în urma votului acordat în şedinţa plenului reunit al Parlamentului, să conduc Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Singapore.

CERCUL MILITAR
BUZĂU
Primele Cercuri Militare s-au înfiinţat în România cu puţin înaintea izbucnirii Războiului pentru Independenţă Naţională. Până în anul 1906 s-au înfiinţat asemenea instituţii în 18 garnizoane mici, printre care Bu­zău şi Râmnicu Sărat.La Buzău, în anul 1911, în cadrul unei întâlniri a ofiţerilor din garnizoană, se năştea ideea construirii unei clădiri a Cercului Militar. 
Iniţiativa a aparţinut colonelului Gheorghe Spi­rescu, care a fost şi primul şef a Cercului Militar Buzău. La intervenţia lui s-a primit suma de 50.000 lei de la Mi­nisterul de Război. Această sumă a fost comple­tată prin contribuţia financiară a ofiţerilor şi reanga­jaţilor din Regimentul 7 Artilerie Buzău.

................................

Chipul iubirii

în zborul dintâi (I)

Cartea „Cresc iubind sau transformare prin iubire”,
autor ELLA MARA cronică de Maria Mânzală
Întămplarea sau poate ghidul astral a făcut ca în luna mai, pe când hălăduiam prin spaţiile digitizate ale unor site-uri dragi mie, să fiu atrasă de un portret menit să trimită privitorul spre zone cu linişte şi siguranţă şi un titlu pe măsură. Am dat deoparte foiţă cu foiţă învelişul protectoral al unui miez ce s-a dovedit plin de beneficii. Am descoperit esenţialul: Mariana Adăscăliţei, fostă Blându, trăieşte în Viena, membră a Asociaţiei Scriitorilor Români din Austria, a debutat cu volumul de poezii Cresc iubind, transformare prin iubire, apărut la editura ePublishers în anul 2018, publică sub pseudonimul Ella Mara.

.........................................

UIMITORUL RADU DE LA AFUMAŢI

Măi vericilor, dacă pricepeţi cât de cât cum merg treburile în ţara asta, sunteţi de acord cu mandea că nimic nu-i nou sub soare de câteva sute de ani.

Citeşte mai departe...

... de la Politie


Warning: getimagesize(images/furt-telefon-cluj.jpg): failed to open stream: No such file or directory in /home2/muntencc/public_html/plugins/content/multithumb/multithumb.php on line 1558

Warning: getimagesize(images/furt-telefon-cluj.jpg): failed to open stream: No such file or directory in /home2/muntencc/public_html/plugins/content/multithumb/multithumb.php on line 1558
Atenţie la escroci! În ziua de 15 septembrie a.c., în intervalul orar 10.00 – 13.00, poliţiştii de proximitate din cadrul Poliţiei municipiului Buzău au desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii...
Prinşi la pescuit cu plase monofilament Marţi după-amiază, în jurul orei 18.00, un echipaj din cadrul Secţiei 3 poliţie rurală Berca au surprins doi bărbaţi din comuna Săpoca, în vârstă de 40 şi 42 de ani, care...
Dezbateri pe teme preventive cu elevi de diferite vârste      În ziua de 11 iunie a.c., poliţişti din cadrul Compartimentului Analiza şi Prevenirea Criminalităţii împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratului...
Flagrant în curtea unei societăți comerciale În ziua de 11 iunie a.c., în jurul orei 17.00, poliţiştii din cadrul Postului de poliţie comunal Vintilă Vodă au surprins un bărbat de 28 de ani din judeţul Prahova care,...
Bănuit de furtul unui telefon mobil, identificat de poliţişti Multithumb found errors on this page: There was a problem loading image 'images/furt-telefon-cluj.jpg' There was a problem loading image 'images/furt-telefon-cluj.jpg' În...

Copyright © 2014 SC MUNTENIA PRINT SRL



Some informations of script : //disableSelection(document.body) = Disable text selecting on the entire body //disableSelection(document.getElementById("mydiv")) = Disable text selection on element with id="mydiv" disableSelection(document.body) = Disable text selecting on the entire body of page(s)