*„Experimentala” de la Buzău a propus un asemenea proiect încă înainte de 1989, când ministru la Agricultură era un buzoian;

*2667 de soiuri româneşti au dispărut, ori au fost „furate”, pentru că România nu are o instituţie acreditată, pentru protejarea brandurilor autohtone;

* Primele date despre Varza de Buzău sunt consemnate încă de la 1653;

*2021 este al treilea an în care bugetul pentru Banca de Gene este înaintat spre aprobare.

Ar mai fi de aşteptat cel mult două luni, când bugetul va trece de Parlament, şi când vom şti dacă de data aceasta vor fi aprobate şi fondurile pentru punerea în funcţiune a instituţiei Banca de Gene de la Buzău. Conform datelor înaintate (şi) anul acesta Ministerului Agriculturii de către şeful Laboratorului de Cercetare de la Experimentala Buzău, pr.dr.ing. Costel Vânătoru, este nevoie de un buget de aproximativ un milion de euro, pentru susţinerea lucrărilor de construcţie a imobilului (pe terenul din curtea URBIS, din Crâng, donat de Primăria Buzău), pentru subvenţionarea celor 30 de posturi, imperios necesare în prima fază de funcţionare, precum şi dotarea cu tehnică de specialitate (o primă fază).

Puţini dintre noi ştiu că un asemenea proiect de investiţii a fost înaintat de cercetătorii de  „Experimentala” Buzău  chiar înainte de 1989, când Agricultura era condusă, se pare, de un ministru cu origini buzoiene. Pe atunci, Costel Vânătoru era în primii ani de activitate în cercetarea legumicolă.

Legitimitatea Buzăului

În toamna anului 2019, ministrul de atunci la Agricultură, Petre Daea, a promovat un HG pentru înfiinţarea Băncii de Gene la Buzău pentru că  „România este ţara cu cea mai mare varietate de plante regionale şi tradiţionale din Europa. În anii 1980, a fost o tentativă de a crea o bază de gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice. Această preocupare nu s-a materializat. De atunci şi până acum, România a pierdut foarte multe dintre varietatea de seminţe pe care o avea, din baza de gene (...).Din nefericire, nu am avut unde să le păstrăm şi nu am avut o bază materială pe care să o folosim în acest sens. Iată că astăzi Guvernul României a luat o decizie istorică, să realizeze Banca de Gene la Buzău. De ce la Buzău? Pentru că aici există prima staţiune de cercetare în domeniul legumiculturii.

Aceasta va funcţiona ca instituţie publică, unitate de cercetare de sine stătătoare, în subordinea Ministerului Agriculturii, beneficiind de bani de la bugetul statului dar şi din activităţi proprii, pentru cercetare în domeniu şi păstrarea rezultatelor de cercetare în condiţii optime pentru a nu se deprecia. Aici începe munca de cercetare. Acolo avem un cercetător excepţional, pe Costel Vânătoru”. Acesta a fost primul anunţ oficial, ca răspuns la demersul cercetătorilor de la Experimentala de la Buzău, încă din perioada comunistă.

Din nefericire, subiectul avea să fie asumat politic şi timp de trei ani proiectul a fost utilizat inclusiv ca „armă” electorală. În respectul evenimentelor, cu încărcătură istorică, trebuie să consemnăm că prima decizie politică împotriva proiectului Banca de Gene la Buzău a fost a  Guvernului Orban care, după ce refuzase aprobarea bugetului (pe 2020) pentru instituţia nou înfiinţată, a decis şi înlăturarea cercetătorului Costel Vânătoru de la conducere (n.a.- Banca de Gene de la Buzău nu a funcţionat nici un moment, pentru că ministerul, de pe timpul lui Daea, aprobase organigramă incompletă, de doar 12 angajaţi, iar primul buget înaintat, pentru anul 2019, a fost nefinanţat!). Cu toate acestea, în campania pentru alegerile locale din toamna anului 2020, dar mai ales pentru parlamentare, liberalii şi-au asumat electoral proiectul.

Aşa este la români: politicul face, politicul desface!

Încă de la primele demersuri, iniţiate de doi parlamentari buzoieni, deputaţii Marcel Ciolacu şi Dănuţ Păle, susţinuţi local de primarul oraşului Buzău, Constantin Toma, proiectul Banca de Gene la Buzău avea să fie boicotat la cel mai înalt nivel. Dincolo de decizia Guvernului Orban de a decapita conducerea instituţiei abia înfiinţate, fiefurile academice nu vedeau cu ochi buni ca tocmai Buzăul să beneficieze de o astfel de oportunitate. Pe motiv că oraşul nu este universitar s-a încercat mutarea proiectului la Timişoara sau Cluj, o a treia locaţie fiind Oradea. Se pare că cel care a tras sforile în acest sens ar fi fost Valeriu Tabără, fost ministru la Agricultură în Guvernul Văcăroiu, dar şi în Guvernul Boc 2, actualmente preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. În contextul celor arătate, actualul ministru la Agricultură, Adrian Oros, a jucat rolul unui simplu pion , iar în cel puţin două apariţii la Buzău s-a folosit de declaraţii care-l scoteau din grupul susţinătorilor cercetătorului Costel Vânătoru. Se apreciază că disputa cu mediul academic a costat organizaţia liberală de la Buzău un mandat de deputat.

Interesul naţional mai trezeşte conştiinţe?!

Cu o astfel de rezoluţie în mapa de parlamentar, şeful PNL Buzău, deputatul Gabriel Avrămescu, a cerut să fie primit de ministrul Oros. Liberalul buzoian a fost însoţit de cercetătorul Costel Vânătoru, acesta, ca de fiecare dată când avea ocazia să susţină proiectul banca de Gene la Buzău, punând la dispoziţia ministeriabilului documentaţia tehnică pentru implementarea proiectului şi necesitatea elaborării la standarde cerute de lumea ştiinţifică internaţională, precum şi dovezile ştiinţifice colectate în aproape 40 de ani de cercetare.

La rândul său cercetător, dar pe domeniul medicinei veterinare, ministrul Oros s-a arătat interesat de conţinutul documentaţiilor, ba mai mult, a promis că va veni la Buzău (încă o dată) pentru deschiderea oficială a instituţiei de rang internaţional.

Proiectul de Ţară „Banca de Gene de la Buzău” a fost de curând şi în atenţia asociaţiilor de producători pe domeniul legumiculturii, care la o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii au făcut o menţiune specială spre susţinerea demersului cercetătorului Costel Vânătoru. Ca noutate, cercetătorul buzoian spune că deja are promisiuni de la câţiva cercetători pe domeniu, din Craiova, din Sibiu, care ar fi dispuşi să locuiască, alături de familiile lor, la Buzău, pentru a face parte din echipa instituţiei Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale.

 COSTEL VÎNĂTORU - UN REMARCABIL SLUJITOR CU HARUL ŞTIINŢEI

Doctor în Horticultură, CS I, membru corespondent al ASAS şi slujitor al Domnului, fiind şi teolog, Costel Vînătoru activează de 34 de ani în toate ramurile cercetării legumicole: floricultură, plante medicinale şi aromatice, plante rare.
A coordonat Laboratorul de genetică şi conservare ameliorativă din cadrul SCDL Buzău, omologând peste 50 de soiuri şi hibrizi de plante de cultură.
Omul de ştiinţă a reuşit să obţină colecţii valoroase la diferite specii legumicole, însumând
peste două mii de genotipuri, soiuri de tomate, câteva sute de genotipuri de vinete şi peste 400 de soiuri de ardei. În total, colecţiile de plante depăşesc zece mii de soiuri şi varietăţi româneşti, dar multe dintre acestea - cu o vechime considerabilă - nu se mai găsesc astăzi în cultură.
Cercetătorul are publicate mai mult de două sute de referate ştiinţifice, majoritatea cu cotaţie academică înaltă, şi peste zece cărţi de specialitate, acum aflându-se sub tipar primul tratat de legumicultură specială din România.
Preotul Costel Vînătoru consideră Banca de Gene o „Arcă a lui Noe”, menită să salveze de la dispariţie speciile de legume româneşti, moştenirea poporului nostru.