Share

intrigi_roxana.jpgM-am duelat  ieri cu un necunoscut pe tema respectului...Daca il datoram sau nu oamenilor ce au traversat secolul, cu pacate sau nu, cu 100 de ani in spate, dar cu merite incontestabile....

Am găsit azi un argument palpabil...Un articol vechi , din 2011, despre fostul prim secretar Ion Sarbu ....care , a dat o alta fata municipiului Buzau...
Multi nu au habar de aceste nume, dar iubesc istoria...
Cu bune, cu rele, cea adevarata, cea pe langa care trecem in fiecare zi...

Jumatate din ce a facut acest om s-a distrus...
O revolutie, un haos postrevolutionar au maturat platforma industriala a orasului.

Iti vine sa spui, ce bogati am fost si cât am sărăcit ???
Erau ani foarte grei...

Acum, sa nu credeti ca sunt o nostalgica a comunismului.
.Nici vorba ! Altul e miezul postarii....
Tot ce s-a facut odata trebuie reconstruit, renovat, reparat, redresat....

Grele vremuri si pentru administratia actuala !

,, În momentul în care te decizi să scrii despre lucrările edilitare ori despre investiţiile buzoiene din anii comunismului, pe care le poţi caracteriza, fără a greşi, drept explozive în anumite perioade...

În momentul în care te decizi să scrii despre lucrările edilitare ori despre investiţiile buzoiene din anii comunismului, pe care le poţi caracteriza, fără a greşi, drept explozive în anumite perioade, este greu să le legi de un nume anume, fie el de prim-secretar de judeţ, fie de primar al municipiului. Însă, cum totul se făcea centralizat, cu ordin clar de la la Cabinetul I, respectiv pe linie de partid, ne permitem să-l facem pe unul dintre primii secretari ai Comitetului Judeţean P.C.R. eroul rândurilor de mai jos.

Ion Sârbu (născut la 30 ianuarie 1924, la Ploieşti, decedat la Câmpina, în 1998), a fost preşedinte al Consiliului Popular Judeţean şi prim-secretar al Comitetului Judeţean P.C.R. Buzău (februarie 1968 – iunie 1976). În această perioadă s-au construit peste 100 obiective economice şi social-culturale, între care: Întreprinderea de Geamuri (GEROM), Textila (FILVATEX), Întreprinderea de Sârmă şi Produse din Sârmă (ISPS, investiţie al cărei prim ţăruş a fost bătut de Chivu Stoica, astăzi DUCTIL SA), Fabrica de Zahăr (ZAHĂRUL SA), Întreprinderea de Utilaj Terasier (FUM, apoi ROTEC SA), Filatura de Bumbac, Întreprinderea de Tricotaje (TRICOSTAR), Întreprinderea de Industrializarea Cărnii (CARBUZ SA), Întreprinderea de Industrializare a Laptelui (LUCIS SA), Fabrica de Bere (VULTURUL, apoi URSUS SA), Întreprinderea de Contactoare, Întreprinderea de Tâmplărie Metalică (METAPLAST), Fabrica de Ulei (ULVEX), Întreprinderea de Materiale de Construcţie (SOMACO), ICMJ (CONCAS), Avicola, Turnătoria de Fontă Râmnicu Sărat, Întreprinderea de Organe de Asamblare Râmnicu Sărat (ELARS) etc. Totodată, au fost modernizate Uzina Mecanică (IMUT, IUT, azi BETA SA), IPMP (ROMCARBON), Metalurgica (AROMET) etc.

În anul 1970, la intervenţia lui Ion Sârbu la prim-vicepreşedintele de atunci al Consiliului de Miniştri, Ilie Verdeţ, acesta - profitând de absenţa din ţară a lui Nicolae Ceauşescu - a semnat decretul pentru introducerea gazelor naturale pentru consumul casnic la Buzău.

Au fost, de asemenea, construite sediile Consiliului Judeţean şi al Comitetului Judeţean P.C.R. (Casa Albă, actualul sediu al Instituţiei Prefectului), Spitalele Buzău, Rm. Sărat, Nehoiu, Smeeni, Staţia de recoltare a sângelui, Policlinicile municipală şi cea stomatologică, leagănul de copii, casa de copii şcolari, creşe, grădiniţe, dispensare şi puncte sanitare în întreprinderi şi cartiere. Tot în perioada în care s-a aflat la Buzău, s-au asfaltat străzile oraşului, s-au extins sistemul de canalizare şi iluminatul stradal, liniile telefonice, s-au efectuat lucrări de alimentare cu apă şi instalare de centrale termice în diferite zone.

Au fost date în folosinţă liceele IUT (nr. 1), Chimie (nr. 5), Textil (nr. 8), Contactoare (nr. 3), Polimeri (nr. 7), CFR (nr. 6), Şcolile generale nr. 5, 11, 12, 15, precum şi autogările Nord şi Sud. De asemenea, s-au realizat Patinoarul artificial şi pistele de atletism şi s-a început construcţia Teatrului Moldavia (numai fundaţia), lucrare sistată din dispoziţia succesorului său Tudor Postelnicu.

Deşi a reuşit să obţină aprobare pentru consolidarea şi restaurarea zonei istorice centrale şi pentru realizarea unor noi cartiere de blocuri între Mărăcineni şi Poşta Câlnău, succesorii săi nu au pus în practică acest proiect şi au optat pentru varianta Broşteni-Dorobanţi, ceea ce a generat distrugerea unui întins perimetru legumicol (Sârbăria).

A dispus instalarea de statui în municipiu.

La îndemnul său, primarul Gheorghe Milu şi prim-vicepreşedintele Consiliului Popular Judeţean, Alexandru Florescu, au repus pe soclu, în faţa Şcolii nr. 1, bustul fostului primar al Buzăului Nicu Constantinescu şi s-a refăcut mormântul acestuia, din cimitirul Dumbrava.

Au fost amplasate în diverse puncte ale oraşului statuile lui Vasile Cârlova (Crâng, autor Gheorghe Coman), George Enescu (parcul Tineretului, autor Oscar Han) şi bustul lui B. P. Hasdeu (scuarul din faţa colegiului naţional ce-i poartă numele, autor Oscar Han). A sprijinit punerea în valoare a unor zone şi trasee turistice şi organizarea cunoscutelor serbări folclorice de la Gura Teghii, Meledic, Bisoca.

Cu sprijinul IPIC-CF (actuala VAE-Apcarom) şi Întreprinderii Metalurgica şi, ulterior, al altor întreprinderi din Buzău, s-a realizat şi montat gardul metalic (japonez) care împrejmuieşte Crângul. În 1976, s-a introdus lumină electrică şi s-au montat lampioanele din marele parc şi s-a realizat Obeliscul, dezvelit în septembrie, cu prilejul aniversării a 1.600 de ani de atestare documentară a Buzăului. În acelaşi an, s-a placat cu marmură Piaţa Dacia, ornamentul realizat imitând modelul unei ii din zona Buzăului.

Cu sprijinul lui Lazăr Băciucu, vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean şi secretar cu probleme de propagandă al Comitetului Judeţean PCR, a dat curs iniţiativei sculptorului Gheorghe Coman, preşedintele filialei Uniunii Artiştilor Plastici Buzău, pentru organizarea Taberei de sculptură de la Măgura. Cu prima ediţie în vara anului 1970, tabăra s-a desfăşurat pe parcursul a 16 ediţii, unde 16 sculptori au realizat în fiecare an 16 lucrări, donate judeţului Buzău, astfel că astăzi zestrea celui mai mare muzeu în aer liber din România însumează 256 de lucrări (16 fiind simbolul celor 16 secole de atestare documentară a Buzăului, moment sărbătorit în septembrie 1976). Tot din iniţiativa sa, s-a construit la Colţi, cu sprijinul locuitorilor, clădirea care adăposteşte colecţia muzeală Colţi, cunoscută şi ca Muzeul Chihlimbarului.

Au fost, de asemenea, construite case de cultură moderne la Buzău, Râmnicu Sărat, Berca, Clubul zonei industriale, Sala Sporturilor Dacia, Casa Tineretului, Bazinul Olimpic, Parcul Tineretului, cinematografele Tineretului şi Dacia, Magazinul Dacia, alte obiective social-culturale.

(Av. Roxana Constantinescu)