Laurenţiu Constantin Dumitru, pe numele său întreg, şi-a început misiunea în slujba cetăţenilor din funcţia de viceprimar. Pentru că, de regulă, viceprimarul este cel care munceşte în tandemul funcţiilor la vârf ale unei administraţii publice, Laurenţiu Constantin Dumitru a ştiut să se folosească din plin de toată acea perioadă şi a reuşit să înţeleagă care sunt adevăratele probleme ale comunităţii din care făcea parte, dar mai ales începuse să intuiască soluţii pentru îmbunătăţirea serviciilor publice. A mai trebuit doar, la îndemnul prietenilor şi cunoscuţilor, să ceară şi acordul cetăţenilor pentru a se ocupa, tot oficial, dar din cea mai înaltă funcţie publică locală, aceea de primar, de viitorul Beceniului, care are în componenţă localităţile: Beceni, Floreşti, Gura Dimienii, Dogari, Abrănaşi, Mărgăriţi, Valea Părului, Izvoru Dulce, Cărpiniştea.

După Decembrie 1989, la Beceni a fost nevoie ca schimbul de generatii şi, deopotrivă, de mentalitate, să necesite trei încercări, din fericire ultima fiind şi cea norocoasă. Însă, norocul şi-l mai face omul şi cu mâna lui, de aceea putem spune că locuitorii comunei Beceni au avut mână bună când l-au votat pe tânărul Laurenţiu Constantin Dumitru, în urmă cu doi ani, în funcţia de primar.

În primul rând, fără să ignore iniţiativele fostului primar, Laurenţiu Dumitru a înţeles că trebuie să ducă mai departe proiectele care odată finalizate aveau să contribuie la ridicarea nivelului de trai a populaţiei. De aceea, el a continuat lucrările de aducţiune a apei potabile extinzând reţelele inclusiv în zone îndepărtate sau greu accesibile faţă de centrul civic.

Chiar dacă a avut la dispoziţie atât de puţin timp, dar pentru că „îşi făcuse lecţiile” din perioada în care a fost viceprimar, Laurenţiu Dumitru a reuşit să finalizeze un proiect la care predecesorii săi nici nu au îndrăznit să se gândească, iar locuitorii nici nu se aşteptau – a acoperit piaţa agroalimentară, spaţiul astfel amenajat putând concura cu aricare altul din zonele urbane. Prin comună se spune că actualul primar ar vrea ca localitatea pe care o conduce să obţină, la un moment dat, statutul de zonă urbană, aşa cum, de altfel, se dorea în perioada antedecembristă. Beceniul este o localitate de referinţă în proiectul judeţean de colectare şi sortare a gunoaielor menajere, aici funcţionând o staţie de sortare – proiect realizat tot de actualul primar, iar în ce priveşte infrastructura locală de învăţământ, în localitate funcţionează un liceu cu profil agricol. Cu alte cuvinte, ambiţiile primarului ar fi justificate, şi tot ceea ce întreprinde, de când este primul gospodar, în folosul comunităţii, nu face decât să susţină o astfel de intenţie.

Dorinţa primarului Laurenţiu Dumitru este ca după un anume timp în fiecare sat component al comunei Beceni să funcţioneze câte un cabinet medico-sanitar, unde, cel puţin în câte o zi a fiecărei săptămâni să poată ajunge medicul sau cel puţin un cadru sanitar cu pregătire medie. Planul primarului este cât se poate de realizabil, având în vedere că în centrul civic deja a fost amenajat un centru medico-social, unde îşi va desfăşura activitatea cel de-al treile medic de familie din comună (pe lângă serviciile sociale susţinute de administraţia locală, în colaborare cu alte instituţii publice din zonă), iar în satul Valea Părului se pregăteşte punerea în funcţiune a încă unui cabinet medical, care va fi amenajat în incinta Căminului Cultural, obiectiv aflat în lucru. La fel de important este faptul că noul medic de familie, ce s-a stabilit definitiv la Beceni, venind din Bucureşti, va oferi şi servicii de imagistică medicală – EKG, ecografie etc. În ce priveşte acoperirea serviciilor de asistenţă medicală la nivelul întregii comune, s-ar părea că odată pusă la punct infrastructura, fiecare medic va trebui să asigure asistenţă de specialitate în cel puţin trei cabinete săteşti. „Prioritatea noastră, a autorităţilor locale, trebuie să fie persoanele în dificultate şi copiii”, spunea primarul Laurenţiu Dumitru.

 

Fondurile proprii – principala „armă de atac” a primarului de Beceni    

În această perioadă în care autorităţile centrale trimit tot mai puţini bani în teritoriu şi dau vina pe crizele din economia autohtonă şi europeană, primarii de comune trebuie să facă dovada calităţilor de buni manageri, inclusiv în domeniile financiare şi fiscale. „De unde provin aceste fonduri proprii?”, ne-a anticipat întrebarea primarul Laurenţiu Dumitru, „Dintr-o mai bună chivernisire a banului public. Oamenii încep să înţeleagă, din ce în ce mai mulţi, că este bine şi corect să plătească taxele şi impozitele la timp, iar noi trebuie să le garantăm că ştim să folosim fondurile colectate. Singurul rezultat al muncii noastre în investiţiile de interes public trebuie să fie ridicarea calităţii vieţii populaţiei şi a standardelor serviciilor către aceasta”.

Aşteptând, totuşi, şi bani de la Guvern, primarul Laurenţiu Dumitru a început reabilitarea infrastructurii învăţământului local. O primă investiţie, susţinută tocmai cu fonduri proprii, a fost finalizată în satul Dimiana, acolo unde în curând va fi dat în folosinţă localul unei grădiniţe noi. Lucrarea a costat bugetul local peste două miliarde de lei vechi, dar susţinerea importantă trebuie să fie din partea guvernului, pentru că, spunea primarul Dumitru, toate şcolile din comună au nevoie de lucrări de întreţinere. Între timp, tot cu bani de la bugetul local, primarul Laurenţiu Dumitru continuă lucrările de reabilitare a clădirii Căminului Cultural din Valea Părului, acolo unde proiectantul tehnic anticipa o susţinere financiară de aproximativ şase miliarde de lei vechi, dar pentru că lucrările se fac cu angajaţii societăţii patronată de Consiliul Local, se pare că nu vor fi necesare mai mult de trei miliarde.

 

Pod între cele două Cărpinişti

Piatra de încercare pentru primarul Laurenţiu Dumitru a venit, însă, de la Dumnezeu. În urma inundaţiilor din această vară, podul peste râul Slănic, care face legătură, pe malul drept al acestuia, cu alte trei sate Cărpiniştea (parte din el se află şi pe malul stâng), Bârsăneşti şi Lunca Morii, a fost avariat grav. Peste 200 de case şi mult mai multe familii au fost izolate. Primele intervenţii ale administraţiei locale au asigurat o cale de aces pentru populaţie pe podul afectat, dar soluţia era doar de moment. Inventarierea pagubelor în teren şi transmiterea datelor către Centru a fost singura reacţie a autorităţilor superioare, inclusiv de la Bucureşti. Podul de la Cărpiniştea trebuia reconstruit, iar costurile noii investiţii s-ar fi ridicat la peste 40 de miliarde de lei vechi. De la Centru au fost alocate doar 4 (patru) miliarde de lei vechi! Cu toate acestea, primarul Laurenţiu Dumitru s-a dovedit a fi un om cu maniere şi a mulţumit celor care s-au gândit şi la oamenii din cele trei sate sinistrate. Ba chiar ne-a solicitat şi nouă serviciile, drept pentru care ne-am pus la dispoziţie, pentru că aşa fac cetăţenii cu maniere.

Primarul Laurenţiu Dumitru a pus cele patru milirade de la Bucureşti lângă sumele din bugetul local, adică sumele colectate de la populaţie. S-a consultat mai întâi cu un specialist, în persoana inginerului Viorel Constantinescu, care i-a prezentat, gratuit, cea mai ieftină soluţie, şi, curajos, şi-a anunţat colaboratorii că va începe construcţia podului. Oamenii aveau necesităţi şi probleme ce reclamau rezolvare imediată.

Localnicii din zona sinistrată ne spuneau că, la un moment dat, un sătean de-al lor trebuia transportat de urgenţă la spital, deci trebuia adus pe malul stâng al Slănicului, de unde-l putea prelua Salvarea. Primarul a adus în zonă o Wolla şi în cupa umplută cu fân l-a preluat pe bolnav şi l-a trecut pe celălalt mal al apei.

Laurenţiu Dumitru a apelat la toţi prietenii săi, oameni de afaceri care aveau utilaje performante, altele decât cele pe care le deţine Primăria Beceni. Aşa a făcut rost de macarale, de exemplu, cu care a montat grinzile podului nou pe pilonii „îngropaţi” la peste cinci metri sub albia Slănicului. Ce ar mai fi însemnat ca primarul de Beceni să ceară bani de la Bucureşti şi pentru reparaţii la punţile pe şufe, care fuseseră şi ele avariate la inundaţii. A apelat tot la bugetul local, chivernisit „la meserie” şi a rezolvat problemele oamenilor.

Primarul Laurenţiu Dumitru ne-a mărturisit că nu este supărat pe autorităţi. Consideră că atât s-a putut face şi chiar şi pentru acest ajutor consideră că trebuie să transmită mulţumiri. În schimb, cea mai mare bucurie a lui nu va fi construirea podului, pentru că nu va mai dormi multe nopţi până când cele două maluri ale satului Cărpiniştea vor fi din nou asigurate şi lucrurile vor fi rezolvate. Primarul ştie că zona satelor de pa malul drept al Slănicului este în plină dezvoltare. Acolo piaţa imobiliară (tranzacţii cu locuri de casă şi case bătrâneşti) este în plină acţiune, pentru că mulţi buzoieni din zonele montane greu accesibile doresc să se tabilească aici. Laurenţiu Dumitru a înţeles de pe acum că bunăstarea oamenilor de cele trei sate înseamnă şi un plus de confort la bugetul local, care anual va fi folosit tot pentru dezvoltarea comunei Beceni. (Gigi Manole)