Când au luat hotărârea ca localitatea Pogoanele să devină oraş, mai mult ca sigur că autorităţile comuniste au luat în considerare un singur indicator: aşezarea geografică. Oraşul Pogoanele este aşezat în partea central-sudică a judeţului Buzău, în Câmpia Bărăganului de Mijloc, 

la intersecţia a două drumuri care fac legătura reşedinţa judeţeană, municipiul Buzău, dar şi cu Bucureşti. De asemenea, prin oraşul Pogoanele poate fi accesat inclusiv un traseu ce ajunge la Marea Neagră.

Localitatea s-a dezvoltat pe componenta economică agricolă, cu cele două componente: cultura mare şi zootehnia. Pentru că din punct de vedere administrativ oraşului Pogoanele îi era destinat un viitor emancipat, aici au fost puse în funcţiune o Judecătorie, la care sunt arondate 14 localităţi, un centru administrativ-fiscal, serviciu pentru evidenţa populaţiei, liceu tehnologic, casă de cultură. Cu alte cuvinte, suficiente repere pentru ca autorităţile judeţene şi centrale să răspundă unor cerinţe de zonă, indiferent de aria de adresabilitate.

Din nefericire, perioada postdecembristă nu a adus prea mult bine în procesul de transformare a oraşului Pogoanele, iar schimbările care, totuşi, s-au înregistrat şi se resimt în calitatea vieţii locuitorilor pot fi considerate succese doar ale administraţiei locale.  

„Până acum am reuşit să finalizăm lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, spune primarul Florin Dumitraşcu, iar programul de asfaltare, inclusiv în satul Căldărăşti, este executat în proporţie de 97%. Pentru cei mai mici locuitori ai oraşului nostru, am construit trei grădiniţe, iar la Căldărăşti orele de curs se desfăşoară în clădire nouă”.

Pentru ca localitatea să funcţioneze la un statul plin, de oraş, primarul Dumitraşcu are pregătit şi un proiect pentru aducţiunea de gaze naturale, mai ales că magistrala de gaze trece prin apropiere. O primă şansă, prin includerea în PNNR „Anghel Saligny”, se pare că a fost ratată, pentru că la nivelul Uniunii Europene sunt prioritare programele pentru investiţi „verzi”, iar o parte din sistemele de încălzire în unele ţări vestice au început să funcţioneze pe hidrogen. Speranţa edilului de Pogoanele se îndreaptă către autorităţile centrale, mai precis către Ministerul Dezvoltării, de unde s-a primit o adresă prin care teritoriul este informat despre intenţia lansării unui program naţional pentru astfel de investiţii.

„Avem indicii că majoritatea locuitorilor s-ar racorda, chiar dacă nu toţi într-o etapă. Cred că în cel mult doi-trei ani peste 2.500 de gospodării ar putea fi alimentate cu gaze naturale, aceasta însemnând aproximativ 80% din populaţia oraşului”,este de părere primarul Florin Dumitraşcu.

Un alt proiect mare, pentru care deja este executată o parte din documentaţie, face obiectul unei investiţii de importanţă capitală pentru calitatea vieţii locuitorilor. Este vorba despre amenajarea unei şosele de centură, care să ocolească zona locuită a oraşului. Cele două drumuri care fac legătura cu oraşul Buzău, dar şi pe direcţia Slobozia-Bucureşti, tranzitează oraşul de la Nor şa Sud şi de la Vest la Est. „La Pogoanele este trafic mare, spune primarul Dumitraşcu, trec camioanele grele, care sunt încărcate peste capacitatea normală, trec cu 50-60 de tone, cu viteză şi toate casele prezintă crăpături. În urmă cu câţiva ani am avut o echipă de televiziune de la Bucureşti, care a filmat crăpături de bagi mâna prin pereţi…”. La acest moment este executată documentaţia pentru tronsonul dinspre Slobozia, spre gara Pogoanele, iar când bugetul va permite ar urma să fie abordată şi documentaţia pentru traseul dinspre Buzău, cu joncţiune la Gară. „Când eram viceprimar, în 2002, am încercat să punem presiune pe autorităţile centrale şi chiar a blocat calea de acces, dar lucrurile s-au oprit. Drumul de centură ar avea 10 kilometri şi ar fi un proiect util oraşului şi locuitorilor”.

Pentru că un astfel de proiect este, fără dubii, de importanţă majoră pentru calitatea vieţii şi siguranţa locuitorilor oraşului Pogoanele, cei doi parlamentari liberali, deputatul Gabriel Avrămescu şi senatorul Vlad Pufu şi-a putea asuma, în schimbul voturilor primite (şi) de la pogoneni, includerea unei astfel de investiţii în Programul Naţional „Anghel Saligny”, unde sunt prevăzute investiţii pentru construirea şi modernizarea a 2.000 de kilometri de drumuri judeţene şi variante ocolitoare.